“Lumea este la marginea prăpastiei”, avertizează Raportul Conferinţei de Securitate de la München
Soldaţi polonezi (Sean Gallup/Getty Images *)
Pe fondul rolului internaţional tot mai redus al SUA, Europa trebuie să îşi definească propriul viitor, susţine un foarte anticipat raport. Această evaluare stabileşte agenda liderilor înaintea importantei conferinţe pentru securitate din Germania.
Intitulat “La marginea prăpastiei – şi înapoi?”, cel mai recent Raport al Conferinţei pentru Securitate din München, publicat joi, prevede o nouă eră de nesiguranţă la orizont.
“În ultimul an, lumea s-a apropiat tot mai mult – mult prea mult – de izbucnirea unui conflict semnificativ”, a scris preşedintele Conferinţei de Securitate din München (CSM), Wolfgang Ischinger, care a ocupat funcţia de ambasador al Germaniei în SUA şi Marea Britanie.
Ischinger a evidenţiat schimbul de ameninţări tot mai intense dintre SUA şi Coreea de Nord, rivalitatea dintre Arabia Saudită şi Iran şi tensiunile continue dintre Rusia şi NATO în Europa.
Cel mai recent raport CSM este o continuare a previziunilor de anul trecut că SUA, în timpul mandatului preşedintelui Donald Trump, ar putea renunţa la rolul său recunoscut de garant al securităţii internaţionale, acţionând unilateral şi promovând o viziune centrată pe SUA în detrimentul aliaţilor săi tradiţionali.
Sub Trump, SUA a renunţat la politici bazate pe valori comune, manifestând un mic interes pentru dezvoltarea instituţiilor regionale sau globale care modelează relaţiile internaţionale şi, în schimb, a favorizat legături bilaterale care servesc intereselor proprii ale americanilor, potrivit evaluărilor incluse în raportul CSM.
Această atitudine merge mână în mână cu lipsa de interes a Casei Albe pentru promovarea diplomaţiei. Bugetul Departamentului de Stat american a fost redus mult de la învestirea oficială a preşedintelui Trump, în timp ce cheltuielile în domeniul apărării au crescut semnificativ.
“Cel mai puternic stat al lumii a început să saboteze ordinea pe care a creat-o”, se arată în raport, citându-l pe John Ikenberry, expert în politică externă americană la Universitatea Princeton.
Pentru europeni, schimbarea politicilor americane înseamnă că trebuie să facă mai mult pentru a-şi asigura propria securitate, inclusiv regândirea cheltuielilor pentru apărarea, eficientizarea capabilităţilor şi definirea unei uniuni a apărării.
Dacă statele membre UE şi Norvegia vor respecta aşa-zisa “regulă a celor 2 procente” impusă de NATO şi vor investi 2% din PIB pentru apărare, acest lucru ar însemna o creştere a cheltuielilor pentru apărare de aproape 50% la nivelul Uniunii, ridicând suma totală a acestor cheltuieli la aproximativ 386 miliarde de dolari (314 miliarde de euro).
Dar, dacă se doreşte ca armatele UE să devină mai eficiente, atunci trebuie să devină mai conectate, indică raportul. Autorii acestuia susţin că există “un decalaj între interconectivitate şi digitizare” în Europa. Totuşi, pentru a închide acest decalaj, statele UE trebuie să aloce mai multe fonduri. Între timp, o consolidare a răspânditei industrii europene a apărării este crucială pentru asigurarea capabilităţilor continentului, susţine raportul.
În pofida acestor provocări, raportul a identificat câteva elemente pozitive, menţionând, de exemplu, faptul că 25 de state au decis să îşi coordoneze politicile de apărare şi securitate pe o bază extinsă la nivelul Uniunii, în ceea ce este cunoscut ca proiectul militar PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă).
Între timp, Franţa şi Germania şi-au exprimat dorinţa de a proiecta şi construi o nouă generaţie de avioane de luptă. Mai mult, ideea unei armate europene comune şi-a găsit un susţinător major în persoana preşedintelui francez Emmanuel Macron.
