Liiceanu: Biroul Electoral ar trebui să decidă - ori reverificarea voturilor, ori refacerea alegerilor

Filozoful Gabriel Liiceanu a fost sâmbătă printre cetăţenii ieşiţi în Piaţa Universităţii pentru a cere renumărarea voturilor în sectorul 1, sector unde Clotilde Armand, reprezentata USB, a pierdut peste noapte. Convins că furtul voturilor este ceva de neacceptat, scriitorul a opinat că atâta vreme cât există suspiciunea fraudării voturilor, Biroul Electoral ar trebui să dispună fie reverificarea acestora, fie refacerea alegerilor.

"Fraudarea alegerilor ne transformă pe noi din oameni liberi, care se duc la vot să-şi exprime voinţa, în nişte marionete într-un scenariu pe care îl fac alţii. Dacă fraudează alegerile, înseamnă că se aleg ei pe ei şi ne pun pe noi să jucăm într-o mascaradă politică. Lucrul ăsta este de neconceput!", a declarat Liiceanu.

" Pur si simplu aş vrea să protestez la ideea că deşi există oameni politici condamnaţi pentru fraudarea votului în 2012, s-ar părea că acest demers inimaginabil pentru democraţia autentică mai există azi la noi. Dacă n-ar fi nicio problemă nu văd de ce nu s-ar număra voturile sau de ce nu s-ar reface alegerile", a adăugat filozoful.

Liiceanu a vorbit şi despre faptul că, în paralel cu suspiciunile de fraudare a voturilor, la aceste alegeri au participat şi pe alocuri chiar au câştigat politicieni cu dosare penale. Două exemple ilustrative sunt Cătălin Cherecheş care a câştigat primăria oraşului Baia Mare din închisoare, unde se afla în arest preventiv pentru luare de mită şi primarul din Deva, Mircia Muntean, condamnat la 6 ani de închisoare cu executare la doar câteva zile de la alegeri.

"Chiar i-am văzut figura (lui Mircia Muntean n.r.). L-am văzut desfigurat după ce făcuse un accident de maşină. Cel de la Baia Mare la fel. Faptul că 70% la sută din populaţie îl alege... Nu stiu, eu am simţit la un moment dat nevoia să scriu un text în care spuneam că poate de vină nu este un electorat care şi-a pierdut de mult distincţia dintre bine şi rău după decenii de confuzie a valorilor, ci poate că legiuitorii care nu împiedică posibilitatea ca un condamnat să ajungă să candideze şi să fie ales", a subliniat scriitorul.

Întrebat dacă putem vorbi şi de o lipsă de cultură civică şi politică la electorat, Liiceanu a confirmat:

"Ce aţi vrea să se întâmple după cinci decenii de comunism şi 26 de simulare a democraţiei. Din 90 până acum ar fi fost timp să se facă sistematic prin televiziuna publică să se facă sistematic educaţia prin democraţie. Nu a făcut-o nimeni. Între 98 şi 2002 am fost membru în Consiliul de Administraţie al televiziunii. Primul lucru pe care l-am propus a fost un program de educare a ţării prin democraţie cu filme făcute deja de BBC. Nu a vrut nimeni să facă asta. În 90 când Petre Roman a venit ministru şi l-am văzut prima oară i-am pus pe masă un proiect de educaţie prin televiziune a democraţiei. Nimic, absolut nimic.

Lipsa educaţiei civice s-a reflectat şi în numărul mic de persoane care au venit la vot, ajungându-se astfel ca noul primar al Bucureştiului să fie ales cu voturile a doar 10-11% din populaţia Bucureştiului, a adăugat Liiceanu.

"Povestea pentru care ne-am strâns aici, legată de sectorul 1, este limpede că acolo e o miză enormă. Au dorită să aibă absolut tot. Deci, repet, câtă vreme nu există dovezi clare nu se poate spune ceva apăsat, dar cine-i împiedică să dea aceste dovezi? Deci BEC ar trebui pur si simplu să decidă o reverificare a voturilor sau o reluare a voturilor!", a concluzionat filozoful.