„Vrem renumărarea voturilor” - cazul Clotilde Armand scoate lumea în stradă
alte articole
UPDATE: Numărul protestarilor continuă să crească, în Piaţa Universitaţii strângându-se, în jurul orei 16.30 aproape 1.000 de persoane. Acestora li s-a alăturat şi Clotilde Armand.
"Sunt tristă că am pierdut ieri, dar sunt fericită că sunt aici. Noi suntem aici şi eu ca şi voi pentru democraţie, pentru transparenţă, este o luptă pe care o avem în comun şi vă mulţumesc că suntem aici. Avem aceeaşi cauză", li s-a adresat Clotilde celor veniţi în Piaţa Unversităţii.
Clotilde Armand a mai anunţat că a depus o excepţie de neconstituţionalitate pentru a readuce pe agenda CCR problema numărului tururilor de scrutin la alegerile locale. Chiar dacă decizia CCR nu va putea schimba ce s-a întâmplat la alegerile actuale, căci legea nu funcţionează retroactiv, cetăţenii vor beneficia în viitor de alegeri în două tururi dacă excepţia de neconstituţionalitate va fi admisă.
"Noi vrem reprezentativitate. Situaţia mea este exact ce ne trebuie pentru a cere acest lucru. Cineva care a pierdut alegerile, care este numărul doi şi care face această cerere la CCR. Evident că nu se va aplica retroactiv, dar era o fereastră de oportunitate. În spiritul tuturor lucrurilor pe care le-am făcut acum, noi am sesizat oportunitatea aceasta pentru a cere pentru viitor ca în România să nu mai fie aceste alegeri într-un sigur tur, să fie în două tururi. Facem acest lucru în afara timpului politic scurt, îl facem în perspectivă. Am depus o excepţie de neconstituţionalitate. Dacă câştigăm evident că nu se vor aplica acestor alegeri dar va fi un impact mare pentru toate alegerile din viitor, pentru asta muncim. Ceea ce facem acum – noi încercăm, pentru că acum suntem în poziţia de a face acest lucru - încercăm să lucrăm pentru viitor ca să nu se mai întâmple", a declarat Clotilde Armand.
Fosta candidată la primărie s-a referit şi la faptul că oamenii au votat candidaţi la primărie cu dosare penale, făcând o comparaţie cu deţinuţii din gulag, care simpatizează cu gardianul care le poate da o bucăţică de pâine. În opinia lui Clotilde Armand, când românii se vor convinge că au alternative viabile la Gulag, nu vor mai vota persoane cu probleme penale.
"Avem acum o mare responsabilitate şi evident că va trebui să luptăm în continuare. Noi suntem foarte ambiţioşi pentru România. Eu mereu aud această critică - Oamenii care votează oameni care sunt la închisoare. Eu aşa văd lucrurile: Dacă aţi fi un gulag – este o imagine extremă, dar numai ca să prindeţi ideea – şi aţi fi pierdut orice speranţă normal că faceţi compromisuri cu gardianul care poate să vă dea din pâinea lui. Oamenii au pierdut speranţa, dar dacă noi le dăm speranţa nu vor mai vota pentru oameni care sunt la închisoare", a punctat Armand.
***
UPDATE: La protest a apărut şi cunoscutul filozof Gabriel Liiceanu, care a declarat presei că este pentru prima oară la un protest din 1990 încoace (an când Piaţa Universităţii a fost, pentru scurtă vreme, până la năvălirea minerilor, zona liberă de neocomunism).
"Fraudarea alegerilor ne transformă pe noi din oameni liberi, care se duc la vot să-şi exprime voinţa, în nişte marionete într-un scenariu pe care îl fac alţii. Dacă fraudează alegerile, înseamnă că se aleg ei pe ei şi ne pun pe noi să jucăm într-o mascaradă politică. Lucrul ăsta este de neconceput!" a declarat Liiceanu.
Întrebat dacă numărul mic de persoane din piaţă (în jur de 300 la momentul respectiv) şi prezenţa redusă la vot sunt o consecinţă a lipsei de educaţie civică, Liiceanu a confirmat, adăugând că ceea ce se întampă este o consecinţă a celor cinci decenii de comunism şi a celor 25 de ani de pseudo-democraţie.
"Ce aţi vrea să se întâmple după cinci decenii de comunism şi 26 de simulare a democraţiei. Din 90 până acum ar fi fost timp să se facă sistematic prin televiziuna publică să se facă sistematic educaţia prin democraţie. Nu a făcut-o nimeni. Între 98 şi 2002 am fost membru în Consiliul de Administraţie al televiziunii. Primul lucru pe care l-am propus a fost un program de educare a ţării prin democraţie cu filme făcute deja de BBC. Nu a vrut nimeni să facă asta. În 90 i-am pus lui Petre Roman pe masă un proiect de educaţie prin televiziune a democraţiei. (Nu a făcut n.r.) nimic, absolut nimic.", a declarat filozoful.
Cât despre faptul că în unele oraşe ale ţării în funcţie au fost realeşi candidaţi cu dosare penale, Liiceanu a vorbit despre o confuzie a valorilor în rândul oamenilor şi lipsa de acţiune a legiutiorilor care nu fac nimic pentru a preîntâmpina un astfel de fenomen:
"Chiar i-am văzut figura (lui Miricea Muntean, primarul din Deva condamnat la închisoare după ce a fost reales primar n.r.). L-am văzut desfigurat după ce făcuse un accident de maşină. Cel de la Baia Mare la fel. Faptul că 70% la sută din populaţie îl alege.. în orice caz am simţit nevoia să scriu un text în care spuneam că poate de vină nu este un electorat care şi-a pierdut de mult distincţia dintre bine şi rău după decenii de confuzie a valorilor, ci poate că leguitorii care nu împiedică posibilitatea ca un condamnat să ajungă să candideze şi să fie ales", a subliniat scriitorul.
***
UPDATE. În jur de 300 de persoane s-au strâns în Piaţa Universitaţii, la fântână, pentru a cere renumărarea voturilor în sectorul 1 din Capitală.
"Cred că orice cetăţean din Bucureşti şi România are datoria să îşi exprime opinia privind situaţia cel puţin ciudată a ce s-a întâmplat la alegeri, faptul că peste noapte un candidat a pierdut alegerile, faptul că 250.000 de buletine de vot nu ies la socoteală pentru noi ar trebui să fie un semnal de alarmă şi ar trebui să ne manifestăm şi autorităţile să ştie că ne pasă de ceea ce se întâmplă cu deciziile noastre şi că nu mai tolerăm să fim furaţi, minţiţi şi ignoraţi", a declarat Oana Gheorghiu, membru fondator al asociaţiei Dăruieşte Viaţă, prezentă la protest.
"M-a adus în Piaţa Universităţii modul în care s-au organizat alegerile şi nu mă refer doar la modul în care s-au organizat alegerile, şi nu mă refer la ceea ce ştiu deja mulţi, situaţia neclară de la sectorul 1 unde câteva mii de voturi anulate nici acum nu sunt clarificate, mă refer la ansamblul acestor alegeri, cu votul în primul tur în care era evident că 80-90% din primarii care candidează vor fi aleşi. Ce fel de alegeri mai sunt şi astea?
Oameni cinstiţi nu au reuşit să strângă semnături pentru că erau cerinţe foarte mari - în Bucureşti să strângi 18.000 de semnături - în schimb partidele mari ca PSD, PNL, UNPR au strâns semnături în condiţii dubioase, iar autorităţile nu au investigat această situaţie şi au rămas pe dinafară oamenii corecţi.
Nu e normal când există o diferenţă mică de voturi, când exact unde nu au avut observatori un anumit partid... nu e normal să nu se facă o renumărare. În ansamblu, aceste alegeri nu au corespuns criteriului din art. 2 din Constituţie: Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.", a declarat Cristian Şoimaru.
* * *
Revoltaţi de cazul Clotilde Armand, câteva mii de români au anunţat că vor ieşi sâmbătă, de la ora 15:00, în Piaţa Universităţii din Capitală, pentru a cere renumărarea voturilor din sectorul 1. Acţiunea de protest, intitulată "Vrem renumărarea voturilor pentru asigurarea statului de drept", a fost organizată pe Facebook şi strânge din ce în ce mai mulţi susţinători.
"Procesul democratic este compromis dacă modalitatea de a vota este fraudată. Solicităm de urgenţă renumărarea voturilor pentru a păstra integritatea procesului democratic, atât în România, precum şi în relaţia României cu statele membre din UE şi în afara graniţelor statelor UE. Există suspiciuni că în sectorul 1 din Bucureşti s-au comis fraude electorale.
Solicităm Biroului Electoral Central şi unităţilor din teritoriu să solicite renumărarea voturilor pentru a clarifica aceste suspiciuni. Cerem să avem certitudinea unui vot corect, într-un stat de drept care funcţionează şi în care instituţiile aflate în serviciul cetăţenilor respectă legile în vigoare. Până când aceste lucruri se vor întâmpla, ne întâlnim pentru a comemora democraţia în România.
Statul de drept este definit ca fiind "tipul de regim politic în care puterea statului se află încadrată şi limitată de către drept." Iar această necertitudine în legătură cu însuşi procesul democratic de alegere a reprezentaţiilor este un atac la statul de drept. (...) Cineva trebuie să apere şi democraţia. Cineva suntem noi. Semnează petiţia", scriu organizatorii protestului.
