Legea reducerii CAS nu trece de Băsescu. Află motivele pentru care a refuzat să o promulge

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Palatul Cotroceni, despre motivele pentru care a decis să retrimită în Parlament spre reexaminare oportunitatea legea privind reducerea CAS.

„O reducere a CAS e o măsură bună, pe care o susţin fără rezerve legate de utilitatea sa. În acelaşi timp, am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. O să repet mare parte din ce am mai spus, dar aceasta e în principal motivaţia în baza căreia am retrimis legea la Parlament - sursele de finanţare. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie a lipsei de sustenabilitate a măsurii de scădere a CAS. Deşi am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte cum poate fi susţinută reducerea CAS, nu am primit nici un document”, a declarat Traian Băsescu, citat de hotnews.ro

În scrisoarea transmisă Parlamentului, şeful statului a amintit că România are două obligaţii asumate prin tratate internaţionale: Obligaţii asumate prin Tratatul Fiscal, şi ca efect al adoptării acestei legi s-a generat şi obligaţia de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB ceea ce va însemna un deficit de circa 1,5-1,4% pe bugetul general consolidat.

„Asta înseamnă că, pentru a nu reduce cheltuielile cu personalul şi de investii, Guvernul ar trebui să aibă o creştere de 5-6 miliarde lei, care s-ar adăuga la cele prilejuite de scăderea CAS. Avem apoi obligaţia de a acorda un buget de 2% pentru Apărare. Nu ştiu dacă guvernul va atinge 2% din PIB, dar o creştere de măcar 0,3-0.5% din PIB tot trebuie făcută, ceea ce înseamnă încă 2 miliarde lei. Dacă le adăugăm la cele 11 miliarde lei care provin din MTO, ne trebuie anul viitor 13 miliarde lei în plus”, a precizat preşedintele.

Traian Băsescu a constatat că anul trecut Guvernul a făcut 3 rectificări negative din cauza nerealizării încasărilor. În opinia acestuia, premierul nu înţelege economia şi compară anii între ei, astfel că anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă.

„Mă tem că poveştile pe care le spune când nu e de faţă cu mine, ci doar cu doamna ministru de Finanţe. Un alt element care m-a făcut să întorc legea către Parlament, dincolo de obligaţiile internaţionale certe pe care le avem, e legat de modul în care s-au realizat investiţiile pe anul acesta. Faţă de alocaţia bugetară, pe primele 6 luni de la investiţii s-au tăiat 22-25%. Iar efectul s-a văzut în creşterea şomajului. Nu am pretenţia ca la nivelul Executivului să se înţeleagă ce înseamnă creşterea şomajului. La discuţii mi-au spus că s-au creat 78.000 de locuri de muncă. Bieţii oameni din Guvern trebuie să înţeleagă că nu te uiţi doar la locuri create, ci şi la cele pierdute. Oricine se uită pe Eurostat vede creşterea şomajului în luna mai de la 7,1% la 7,3%. A fost un alt motiv pentru care am trimis legea înapoi. O creştere a şomajului înseamnă diminuarea veniturilor în fondul de pensii”, a subliniat Traian Băsescu.

Vorbind despre absorbţia fondurilor UE, şeful statului a remarcat că Guvernul Ponta se laudă cu cifrele de anul trecut care sunt pe proiecte realizate de Guvernul Boc, adăugând că mai sunt facturi încă nedecontate de anul trecut de 1 mld euro.

„Ei nu au reuşit să semneze nici un proiect nou. În schimb, constat că au trimis facturi de 2,79% din valoarea fondurilor de coeziune. Asta înseamnă o creşterea de 33% la 36% a valorii facturilor trimise la decontare. Foarte puţin. Este un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu e suficient pregătit să creeze locuri de muncă prin utilizarea fondurilor UE”, a afirmat şeful statului.

Şeful statului susţine că nu este vorba despre o dispută personală cu Guvernul Ponta, ci o problemă de conştiinţă pentru ca populaţia va trebui în 2015 să suporte consecinţele.

„Pentru mine, nu e o dispută cu Guvernul. Şi eu aş fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care să reducă fiscalitatea. Pentru mine e o problemă de conştiinţă. Rămâne anul 2015 ca populaţia să suporte consecinţele, iar Guvernul nu are soluţii viabile. Va mai dau un element extrem de important: România cere aliaţilor să disloce nave în Marea Neagră, să dizloace avioane, iar asta înseamnă pentru aliaţi costuri suplimentare. Nu poţi să ceri altora costuri suplimentare când tu nu îţi respecţi propriile angajamente. E clar că anul viitor trebuie să avem o creştere importantă a bugetului Apărării, iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare”, a subliniat Băsescu.

Riscurile promulgării Legii CAS

Primul risc al promulgării era depăşirea deficitului structural şi al bugetului general consolidat, este de părere şeful statului, adăugând că acest lucru ar fi putut avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, CE şi BM.

„Noi am semnat un tratat, noi ne asumăm deficite scăzute. O întrerupere a acordului cu FMI atrage automat suspendarea mecanismului de Top-Up, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană. Adică în loc de 5% cofinanţare, ar trebui să suportăm 15% cofinanţare la proiecte europene”, a adăugat acesta.

Un alt risc enunţat de preşedinte este fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. „Va spun că am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm bani pentru pensii. Nu vreau să spun, Doamne fereşte, că nu sunt bani de pensii, dar creşte riscul. Este un deficit structural, or, bătălia oricărei ţări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale. Deficitele structurale au efecte pe perioade lungi şi trebuie absorbite planificat, astfel că de la an la an să reduci deficitul la fondul de pensii”, a explicat Băsescu.

Un alt risc amintit de preşedinte este legat de creşterea taxelor pe proprietate, pe automobile, creşterea cotei unice, depinde cit de mare este creşterea deficitului. Traian Băsescu vede ca potenţial risc reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat, ceea ce duce la reducerea numărului de locuri de muncă.

„Eu văd o soluţie: soluţia corectă mi se pare ca Guvernul să discute soluţii cu FMI şi Comisia Europeană pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Asta ar preveni întreruperea acordului cu FMI. Trebuie aşteptat să vedem cum arată noul Cod Fiscal şi, cel mai important, CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul anului 2015, şi dacă se constată că putem reduce CAS, să o facem. Dacă nu, nu. Nu văd de ce această grabă care pune sub risc şi credibilitatea României, şi acordul cu FMI, şi pierderea top-up de 10%. Să aştepte misiunea FMI/CE cu care pot proba şi poate cu argumentele aduse de premier ieri îi convinge pe cei de la FMI”, a declarat Traian Băsescu.

Pe de altă parte, şeful statului susţine că a văzut sintezele de presă cu argumentele adus Guvernul marţi, subliniind că nu se pot face presupuneri de genul "presupun că o să obţin mai mulţi bani din legea insolvenţei, presupun că voi colecta mai bine" etc.

„Presupunerile de mai bună colectare sunt doar presupuneri în capul unor oameni care nu înţeleg că nici o organizaţie financiara nu acceptă astfel de argumente, ci doar argumente precise. Se poate reduce CAS şi de la 1 ianuarie: se rescrie Codul Fiscal - proiectul vieţii doamnei ministru, apare bugetul pentru 2015 şi poate se găsesc soluţii. E o poziţie care vizează responsabilitatea faţă de ţara asta pe care eu am mai văzut-o o dată în situaţia de a nu exista bani pentru pensii şi salarii. Nu vreau să văd ţara în această situaţie nici din afara Cotroceniului, pentru că ştiu cât suferă populaţia”, a concluzionat Traian Băsescu.