Băsescu, despre „marele păpuşar” de la ADS, Ilie Sârbu, şi traficul de influenţă de la Eximbank

Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, la postul B1 Tv, că premierul Victor Ponta ar trebui să ceară Corpului de Control să verifice şi activitatea „marelui păpuşar” de la Agenţia Domeniile Statului (ADS), socrul său Ilie Sârbu, odată cu verificările care vor fi făcute la agenţie în legătură cu terenurile arendate de Dan Voiculescu. Totodată, şeful statului a atras atenţia şi asupra „uriaşului” trafic de influenţă cu privire la numirile de la Eximbank, unde unul din „marii sforari” este şeful Cancelariei primului ministru.

"Fie că vorbim despre ceea ce se întâmplă la Agenţia Domeniile Statului. E o altă zonă în care eu cred că instituţiile statului ar trebui să investigheze. Sigur, împreună cu ceea ce a făcut fratele meu. Domnul Ponta trebuie să-l aibă în vedere şi pe tata-socru când face controale la ADS. Nu întâmplător a fost adus ADS-ul în subordinea premierului. Marele păpuşar la ADS este Ilie Sârbu, tata-socru. Eu afirm că tata-socru este unul din oamenii foarte influenţi la ADS. Am eu informaţii. La fel cum vă pot spune că la Eximbank s-a făcut un trafic de influenţă uriaş cu privire la numirile care s-au făcut acolo şi vom vedea care e evoluţia a EximAsigurări şi a Eximbank după numirile de acolo. Am informaţii de presă. Aici şeful Cancelariei este unul din marii sforari. Premierul îşi face treaba prin acest şef de cabinet", a declarat Traian Băsescu la B1TV.

„Tata-socru, marele păpuşar la ADS”

Dintr-o investigaţie România Liberă realizată acum ceva timp reiese că Ilie Sârbu este unul dintre cei care au sprijinit afacerile controversatului om de afeceri Culiţă Tărâţă care a luat în arendă de la stat Insula Mare a Brăilei, respectiva afacere cauzând în timp României un prejudiciu estimat la circa 50 de milioane de euro.

Publicaţia citată, care deţine procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie (CA) al ADS din 27 august 2001, când s-a hotărât arendarea Insulei Mari a Brăilei în favoarea lui Culiţă Tărâţă pe o perioadă de 20 de ani, a relatat că Ilie Sârbu, la vremea respectivă ministru PSD, a luat parte la şedinţa în care s-a decis ca deputatul (pe atunci) PSD Culiţă Tărâţă să primească în arendă Insula Mare a Brăilei (60.000 ha de teren).

În cadrul respectivei şedinţe, Sârbu a participat doar la primul punct al ordinei de zi, şi anume necesitatea arendării rapide a insulei. După ce preşedintele ADS a citit o notă în care propunea arendarea în favoarea firmei lui Culiţă Tărâţă, Sârbu le-a cerut membrilor Consiliului de Administraţie al ADS să ia rapid hotărârea de arendare pentru "exploatarea eficientă a solului în vederea obţinerii de producţii agricole pe măsura condiţiilor existente în această zonă", după care a părăsit şedinţa, deoarece "timpul nu i-a permis". Doar o zi mai târziu, ADS a şi semnat contractul cu firma lui Culiţă, TCE 3 Brazi.

Desigur, Sârbu a negat că ar fi avut vreun "merit" în faptul că Tărâţă a ajuns stăpân peste vastele suprafeţe de teren. "Eu nici nu vedeam hotărârile şi deciziile pe care le lua CA al ADS. Aşa era legea, aşa făceam. Erau suverani. Ministrul şi ministerul nu se implicau", a afirmat Sârbu.

Culiţă Tărâţă a preluat terenul beneficiind de investiţiile făcute de firma REEN Import-Export, care exploata atunci Insula Mare a Brăilei în baza unui contract de asociere cu statul. După şapte ani de judecată, REEN Import-Export a câştigat procesul, iar statul este obligat să-i plătească despăgubiri de 270 de miliarde de lei vechi, în condiţiile în care beneficiarul investiţiilor a fost, de fapt, Tărâţă.

De-a lungul timpului, s-a încercat în repetate rânduri evacuarea lui Culiţă Tărâţă din Insula Mare a Brăilei pe motiv că acel contract de arendă este nul, deoarece nu a fost înscris în registrul special al Consiliului Local, conform legii. Tărâţă a obţinut anularea evacuării printr-o sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti care nu a ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale.

În 2005, după schimbarea Guvernului Năstase, procurorii DNA au deschis o anchetă în acest caz, ca urmare a unui raport de control al Ministerului Agriculturii. Documentul viza subvenţii ilegale, diminuarea ilicită a suprafeţelor şi a redevenţei cuvenite statului, încasări ilegale de TVA şi subvenţii în baza unor acte false. Din expertizele DNA a rezultat că prejudiciul total depăşeşte 50 de milioane de euro.

Trafic de influenţă la numirile de la Eximbank

Procurorii anticorupţie instrumentează un dosar legat de numirile de la Eximbank, care vizează comiterea unor posibile fapte de trafic de influenţă comise pe holurile şi prin birourile Palatului Victoria şi se pare că va exploda tocmai în Cancelaria prim-ministrului, relatează enational.ro

DNA suspectează că numirile de la conducerea Băncii de Export Import a României ar fi fost făcute în urma mai multor sfori trase din sediul Guvernului. Anchetatorii vor să afle cum anume au ajuns oamenii de încredere ai apropiaţilor premierului Victor Ponta pe funcţii cheie la Eximbank, şi cum s-au revanşat aceştia faţă de cei le-au oferit susţinere politică.

Potrivit Realitatea.net, după ce USL s-a instalat la Palatul Victoria a început „tradiţionala” epurare politică a instituţiilor statului, iar unul dintre cele mai râvnite "trofee" unde statul încă este acţionar majoritar, este Eximbank. Spre surpriza multora, în funcţia de preşedinte a fost numit Traian Sorin Hălălăi.

Acesta era la vremea respectivă director adjunct al Băncii Româneşti şi, de-a lungul vremii, avusese câteva probleme cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Astfel, pe când lucra la ING Securities, Hălălăi a fost amendat pentru „încălcarea normelor de funcţionare şi autorizare privind efectuarea unor tranzacţii bancare".

Jurnaliştii de la enational.ro susţin că rezistenţa "lumii bune" a bancherilor a fost reprimată rapid după ce acestora li s-a transmis răspicat să nu mai facă nazuri, pentru că "amendatul" se bucură de sprijinul nemijlocit al premierului Victor Ponta pentru că acesta este "omul lui Vlăduţ".

În scurt timp, "coincidenţa" face ca şi alte numiri să aibă loc la conducerea Eximbank, care au fost de altfel atent monitorizate de procurorii DNA. Astfel, la doar câteva zile după ce abia fusese numit şef al Cancelariei premierului, tânărul avocat Vlad Stoica, cel alintat "Vlăduţ", prieten cu Victor Ponta, ajungea şi în conducerea profitabilei bănci de stat, ocupând importanta funcţie de membru al Comitetului interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări efectuate de Eximbank. Mai nou, profitabila activitate de asigurări a băncii a fost preluată de un alt apropiat colaborator al aceluiaşi „Vlăduţ", supranumit şi „şeful cel mare".