După Crimeea, lumea e îngrijorată de următoarea mişcare a lui Putin

Cu Crimeea în buzunarul Rusiei, lumea aşteaptă cu nerăbdare următoarea mişcare a lui Vladimir Putin.

Dincolo de premiul pe care-l reprezintă peninsula din Marea Neagră, se conturează o imagine a ceea ce îşi doreşte în ultimă instanţă preşedintele rus în cadrul jocului său pentru putere: o largă autonomie pentru regiunea vorbitorilor ucraineni de rusă şi garanţii că Ucraina nu va realiza niciodată cel mai rău coşmar al Kremlinului - aderarea la NATO. Marea întrebare este dacă Putin e dispus să invadeze mai multe zone din estul Ucrainei pentru atingerea acestor obiective.

Pentru Occident, totul se reduce la dilema de a face un compromis cu Moscova pentru a preveni un conflict militar sau de a lua o poziţie fermă cu riscul invaziei ruse în Ucraina. Putin a dat clar de înţeles că ar putea să ia măsuri extreme în cazul în care va eşua în păstrarea Ucrainei fără NATO şi asigurarea că Ucraina va rămâne în raza politică şi economică a Rusiei.

Referendumul din Crimeea, care a sprijinit covârşitor aderarea la Rusia, a ridicat de asemenea temeri că provinciile din estul Ucrainei ar putea încerca să organizeze propriul lor sufragiu de independenţă. Protestatarii au confiscat clădiri administrative în mai multe oraşe din estul ţării, ridicând steaguri ruseşti pe acoperişul lor. Unii s-au ciocnit cu susţinători ai guvernului de la Kiev, mărind astfel pericolul că Moscova ar putea folosi această violenţă ca pretext pentru trimiterea trupelor militare.

Pentru Putin, situaţia instabilă are rolul de a declara intervenţia militară în Ucraina în vederea protejării etnicilor ruşi de pe teritoriul fostului imperiu sovietic.

El a promis “utilizarea tuturor mijloacelor” pentru a face acest lucru în Ucraina. Respectiv armata rusă a efectuat o serie masivă de jocuri de război, de-alungul a 2.000 de kilometri, lângă hotarul dintre cele două ţări, demonstrînd că ar putea interveni.

În timp ce Occidentul a exclus un răspuns militar, acoliţii Kremlinului au lovit cu un ton agresiv. O companie TV a Kremlinului, a reamintit ameninţător telespectatorilor, în programul său de ştiri săptămânal că Rusia este singura ţară ce este capabilă să reducă SUA la o ”cenuşă radioactivă”.

Retorica lui Dimitri Kisseleff, considerat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a părut să transmită un avertisment sumbru către Statele Unite şi aliaţilor săi, că liderul rus nu s-ar opri de la nimic pentru a-şi atinge obiectivele.

Fiodor Lukianov, şeful Consiliului de Politici Externe şi de Apărare, o asociaţie de experţi politici, a declarat că sancţiunile UE şi SUA nu-l vor opri pe Putin.

”Dacă vor dori un război (economic), aşa să fie - aceasta este gândirea curentă a Moscovei”, a afirmat Lukianov.

Putin a avut discuţii periodice cu preşedintele Barack Obama şi alţi lideri occidentali - iar ministrul de Externe Serghei Lavrov a avut, la Londra, o întâlnire care a durat şase ore cu secretarul de stat John Kerry – fără vreun rezultat vizibil. Cei doi miniştrii de externe au rămas pe "poziţii divergente" cu privire la Ucraina şi după încheierea a patru ore de negocieri "intense" la Paris, ambele părţi exprimându-şi însă disponibilitatea de a ajunge la o soluţionare diplomatică a crizei.

Lavrov a insistat, din nou, la Paris, asupra "federalizării" Ucrainei, pe care Moscova o vede ca o soluţie pentru a aplana criza generată de ataşarea Crimeei la Federaţia Rusă la mijlocul lunii martie, o variantă respinsă însă de Kiev. "Noi credem că federalismul este o componentă foarte importantă a reformelor constituţionale pe care Ucraina trebuie să le pună în aplicare", a insistat şeful diplomaţiei ruse.

O structură federală va "proteja drepturile celor care trăiesc în Ucraina, în special populaţia rusă " în regiunile rusofone din est, explicase mai devreme Lavrov, într-un interviu difuzat duminică la televiziunea rusă.

"Nicio decizie cu privire la Ucraina, fără Ucraina", a replicat secretarul american John Kerry, într-o conferinţă de presă separată.

Între timp Ministerul rus de Externe a făcut o declaraţie subliniind viziunea sa: autonomie largă pentru regiunile Ucrainei, care ar transforma naţiunea într-o federaţie şi aprobarea lor printr-un referendum la nivel naţional. De asemenea, declaraţia a sugerat că statutul de neutralitate al Ucrainei va fi garantat de Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană şi parafat de către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu scopul implicit de a preveni aderarea Ucrainei la NATO.

Oleksandr Chalyi, fostul ministru adjunct de externe al Ucrainei, a declarat că principala cauză a conflictului a fost îngrijorarea Rusiei că Ucraina va adera la NATO. El a îndemnat guvernul Statelor Unite să fie de acord cu propunerea Rusiei în garantarea neutralităţii Ucrainei. La o conferinţă convocată şi găzduită de Centrul Wilson din Washington, Chalyi a oferit acest scenariu pentru dezamorsarea conflictului: ”Rusia va primi un mesaj foarte clar de la Washington şi Bruxelles asupra propunerilor sale privind viitorul Ucrainei: o ţară neutră cu garanţii obligatorii internaţionale”.

Lukianov a mai declarat că anexarea Crimeei la Rusia constituie o negociere grea din partea Occidentului pentru orice compromis, iar Kremlinul aşteaptă aparent tulburări în estul Ucrainei pentru a împinge, eventual, Washingtonul şi UE spre încheierea unei înţelegeri. ”Economia va fi în descreştere, pe când situaţia politică va ajunge radicală”, a spus el. ”Transformarea ei într-o federaţie ar putea fi unica modalitate de a face ţara funcţională”.

Diplomaţia Ucrainei a respins în mod vehement cererea de federalizare, recomandându-i Rusiei ”să înceteze dictarea de ultimatumuri unei ţări suverane şi independente”.

Ministerul afacerilor Externe de la Kiev, a îndemnat Rusia, potrivit unui comunicat oficial, ”să-şi reorienteze atenţia asupra situaţiei catastrofale şi absenţei totale a drepturilor pe care le au propriile minorităţi, inclusiv cea ucraineană”.

Unele informaţii au fost preluate de la AFP