Lecţie pentru Înalta Curte. UE spune că nu este nevoie de prag pentru abuzul în serviciu

Comisia Europeană a publicat miercuri un pachet legislativ anticorupţie, inclusiv un proiect de directivă anticorupţie ce urmează să fie negociat cu statele membre şi Parlamentul European. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, anunţă că în cadrul proiectului respectiv abuzul în serviciu a fost reglementat fără prag valoric.

Potrivit Ministerului Justiţiei, concret, în cadrul proiectului de Directivă anticorupţie, infracţiunea de abuz în serviciu nu conţine un prag valoric ca o condiţie pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale.

Acest lucru vine în condiţiile în care Coaliţia la Putere a încercat să impună un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, mergând astfel pe urmele lui Dragnea şi Grindeanu care au avut o tentativă similară prin OUG 13. În urma uriaşului scandal iscat, la votul din Parlament nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituţională. De altfel, Înalta Curte a atacat la CCR modificările codurilor penale tocmai pe ideea că ar trebui impus un prag. Iată însă că noua Directivă anticorupţie europeană vine să spună că acest lucru nu este necesar.

Ministerul Justiţiei a luat act de publicarea, astăzi, de către Comisia Europeană a Pachetului Legislativ Anticorupţie, respectiv de Directiva anticorupţie, aprobate de către Colegiul Comisarilor, şi salută demersul Executivului european.

Directiva conţine o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a corupţiei în funcţiile publice şi private. Între acestea, Directiva prevede o reglementare modernă a infracţiunii de abuz în serviciu, concordantă cu definiţia infracţiunii de abuz în serviciu din Convenţia ONU privind combaterea corupţiei, receptată deja în dreptul intern prin Legea 365/2004. În cadrul proiectului de Directivă anticorupţie, infracţiunea de abuz în serviciu nu conţine un prag valoric ca o condiţie pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale.

Pe larg, despre demersul Comisiei Europene, precizăm în continuare:

Pachetul Anticorupţie este compus din:

1. O comunicare orizontală referitoare la dimensiunile vizate;

2. O propunere de Directivă în materie penală ce vizează, în principal, actualizarea cadrului legislativ UE în materia incriminării şi sancţionării faptelor de corupţie, dar şi o serie de măsuri de natură preventivă şi de creare a cadrului instituţional (dimensiunea internă UE);

3. O propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sancţiuni UE (dimensiunea externă UE).

Plecând de la gravitatea fenomenului corupţiei şi efectele devastatoare ale acestuia asupra societăţilor, democraţiei, vieţii economice şi cetăţenilor, Comunicarea defineşte corupţia, trece în revistă cadrul legislativ şi instituţional existent, evidenţiază eforturile depuse de-a lungul timpului la nivel global, nivelul UE şi la nivelul statelor membre, şi prezintă justificările pentru propunerile prezentate în cadrul pachetului. Abordarea este comprehensivă, atât în ceea ce priveşte vectorii teritoriali interni/externi UE, cât şi în ceea ce priveşte vectorii acţiunilor pe fond: prevenire, detectare, investigare, sancţionare.

Propunerea de Directivă în materie penală are drept obiectiv actualizarea cadrului normativ UE în materie, inclusiv prin acordarea unui caracter obligatoriu în UE a standardelor internaţionale, cum ar fi Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC). Temeiul juridic este unul multiplu, dar plasat generic în cadrul cooperării judiciare în materie penală: art. 83(1), 83(2) şi 82(1)(d) TFU. Propunerea stabileşte standarde minime referitoare la definiţia infracţiunilor de corupţie şi a sancţiunilor. De asemenea, instituie şi o serie de măsuri din aria de prevenire a corupţiei (campanii de informare şi conştientizare publică, programe educaţionale şi de cercetare, transparenţa în sectorul public, gestionarea conflictelor de interese, verificarea averilor demnitarilor şi funcţionarilor publici, elaborarea de planuri de acţiune, identificarea ariilor de risc, programe de formare). Sunt prevăzute şi dispoziţii referitoare la consolidarea cadrului instituţional la nivelul statelor membre, atât pe componenta preventivă, cât şi pe cea coercitivă, represivă. Propunerea conţine şi dispoziţii referitoare la competenţa jurisdicţională, cooperarea dintre autorităţile Statelor Membre, Comisiei, Europol, Eurojust, OLAF şi EPPO şi colectarea de date statistice.

Infracţiunile vizate prin propunere sunt: darea şi luarea de mită, atât în sectorul public, cât şi în cel privat; delapidarea atât în sectorul public, cât şi în cel privat; traficul de influenţă (inclusiv cumpărarea de influenţă), abuzul în serviciu atât în sectorul public, cât şi în cel privat; obstrucţionarea justiţiei; îmbogăţirea (ilicită) din fapte corupţie.

Importanţa acestei propuneri derivă din vizibilitatea politică şi publică a domeniului combaterii corupţiei, domeniu ce a făcut obiectul monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi constituie obiectul evaluării continue pe orizontală de către Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept. La o primă evaluare a proiectului de Directivă, se poate constata alinierea majoritară a cadrului legislativ şi instituţional naţional românesc la ceea ce propune Comisia.

Mai jos link-urile către pagina de internet a Comisiei Europene la care pot fi accesate documentele mai sus amintite.

Link comunicat de presă COM: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_2516

Link propunere de Directivă: https://home-affairs.ec.europa.eu/proposal-directive-european-parliament-and-council-combating-corruption-criminal-law_en

***

Acest pachet legislativ anticorupţie, publicat de Comisia Europeană, este un nou semnal privind actualitatea combaterii corupţiei în cadrul construcţiei europene şi trebuie să fie la nivelul fiecărui stat membru, deci şi al României. Mă bucur să constat faptul că legislaţia noastră naţională este, în multe privinţe, deja armonizată cu proiectul de Directivă, inclusiv în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, atât de discutată la noi în ţară, pe care Directiva o reglementează fără prag valoric pentru întrunirea elementelor constitutive ale faptei penale şi atragerii răspunderii penale. Pe de altă parte, consolidarea legislaţiei anticorupţie la nivel naţional în fiecare stat membru şi astfel în întreg spectrul statal european trebuie însoţită de o bună cooperare judiciară între statele membre europene şi de respectarea ad literam a principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor definitive în domeniul dreptului penal. Sunt încă lucruri de făcut în această privinţă în alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere. Este contraproductiv să zădărnicim efortul de combatere a corupţiei în interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoaşterii hotărârilor definitive în materie penală în alte state (europene). Este cunoscut faptul că România a întâmpinat, în trecut, dificultăţi în unele cazuri de persoane condamnate penal în România, care au fugit de justiţie în Italia şi Grecia. Ministerul Justiţiei a activat încă din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune în acest sens şi va menţine acest subiect inclusiv pe agenda discuţiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, până la închiderea tuturor „portiţelor legale” din legislaţia europeană şi repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justiţiei, pentru a executa deciziile definitive ale instanţelor din România. Ştiu că este o muncă de durată, migăloasă, în care e nevoie de multă perseverenţă diplomatică şi politică, dar nu există, în optica mea, altă cale şi alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justiţiei va persevera în aceste demersuri până la rezolvarea problemelor, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.