Lavrov: Occidentul este de vină pentru „intensificarea tensiunilor” în Balcani

Înaintea unei vizite pe care o va efectua în această săptămână în Serbia, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat SUA şi unele ţări europene de alimentare a tensiunilor dintre Est şi Vest în Balcani.

Într-un interviu acordat luni agenţiei sârbe de ştiri Beta, Lavrov a afirmat că naţiunile „care se opun Rusiei” în Occident forţează statele balcanice să aleagă - „fie sunteţi cu Occidentul fie sunteţi cu Rusia” - ca o condiţie pentru aderarea la UE şi NATO.

Lavrov a declarat reţelei sârbe de televiziune N1 TV că forţarea naţiunilor balcanice să aleagă o tabără sau alta este o „politică foarte greşită” şi că Rusia intenţionează să-şi menţină interesele şi legăturile cu ţări balcanice precum Serbia.

Uniunea Europeană urmăreşte ca Serbia şi Muntenegru să intre în bloc până în 2025 – o dată acceptată, de asemenea, şi de guvernul din Belgrad.

În timp ce liderii UE au stabilit condiţii dure pentru aderare – în special în privinţa statului de drept, a garantării drepturilor fundamentale şi a soluţionării de dispute teritoriale regionale – ei nu au impus într-o manieră deschisă politici anti-Rusia ca o condiţie pentru intrarea în Uniune.

Serbia, în special, a continuat să dezvolte relaţii strânse cu Moscova şi a precizat că nu se va alătura regimului de sancţiuni economice aplicate de UE împotriva Rusia din cauza agresiunii sale în Ucraina. În plus, Belgradul nu a urmărit să adere la NATO precum au făcut-o Macedonia şi Muntenegru, care au făcut pasul în 2017.

În plus, liderii americani şi europeni nu s-a opus în mod deschis politicii militare neutre a Belgradului

Diverse naţiuni occidentale au ridicat întrebări, totuşi, cu privire la crearea de către Serbia a unui centru umanitar comun ruso-sârb în oraşul sudic Nis, despre care oficialii occidentali suspectează că ar putea fi folosit de Rusia pentru a proteja spioni şi pentru a promova propagandă în regiunea Balcanilor.

Un politician american care a vizitat Serbia în 2017 a afirmat că pentru a securiza fluxul de investiţii dinspre Occident, oficialii americani caută un „indiciu că [Serbia] este cu adevărat înclinată înspre democraţiile occidentale şi înspre capitalismul cu piaţă liberă, şi că este împotriva tipului de agresiune pe care, din păcate, [preşedintele rus] Vladimir Putin îl demonstrează cu Rusia prezent”.

Lavrov a declarat agenţiei de ştiri Beta că forţarea ţărilor balcanice să adopte politici „anti-Rusia” are ca efect „amplificarea tensiunilor în Europa”.

„Washingtonul şi unele capitale europene şi-au trimis emisarii în Balcani exact cu acest scop: nu fiţi prieteni cu Rusia, refuzaţi interacţiunea comună [cu Rusia] în toate domeniile”, a precizat Lavrov.

În plus, ministrul rus a denunţat ceea ce a numit a fi o „isterie” în Occident cu privire la centrul umanitar ruso-sârb, adăugând că în prezent acolo lucrează doar patru cetăţeni ruşi.

Lavrov a apărat de asemenea rolul mass mediei pro-Rusia în Balcani, declarând pentru Beta: „Pentru a proteja pluralismul opiniilor pe care Occidentul îl promovează în mod constant, a avea un punct de vedere diferit poate fi doar benefic pentru ascultători, telespectatori şi utilizatori de reţele sociale”.

În plus, Lavrov, care va vizita Serbia miercuri, a adoptat o poziţie destul de puternică împotriva oricărui efort depus de UE pentru a forţa Serbia să recunoască independenţa Kosovo, o fostă provincie a Serbiei. Kosovo este recunoscut de 116 naţiuni, inclusiv de majoritatea statelor UE.

Ministrul rus de externe a mai susţinut că Rusia va continua să blocheze Kosovo să obţină recunoaşterea la ONU până când Belgradul şi Priştina nu vor negocia un compromis cu privire la problema suveranităţii, o mişcare susţinută de liderii sârbi.