China îşi înăspreşte discursul privind Taiwanul ca parte a unei "strategii pe termen mai lung"

În ultimele săptămâni, China a publicat o serie de declaraţii, articole şi fotografii care, potrivit analiştilor, semnalează o escaladare în abordarea Partidului Comunist Chinez faţă de Taiwan, potrivit The Guardian.

Beijingul revendică Taiwanul ca pe o provincie şi a promis că îl va anexa sub ceea ce numeşte „reunificare”. Deşi se crede că armata chineză nu este încă pregătită pentru o invazie totală, oficiali de rang înalt au început recent să folosească un limbaj mai dur.

O serie de articole explicative publicate în presa de stat în octombrie au descris modul în care Taiwanul ar fi guvernat sub conducerea chineză de „patrioţi” pro-China verificaţi, într-un regim de tipul „o ţară, două sisteme”, similar celui instituit în Hong Kong şi Macao. O astfel de propunere a fost respinsă de mult timp de Taiwan, mai ales după suprimarea de la Hong Kong a „gradului ridicat de autonomie” promis de Beijing.

„Scopul este de a minimaliza statutul internaţional al Taiwanului şi de a-l transforma într-un nou Hong Kong sau Macao, pentru a atinge obiectivul politic de eliminare a suveranităţii Taiwanului”, a declarat directorul Biroului de Securitate Naţională al Taiwanului, Tsai Ming-yen, referindu-se la articolele respective.

Articolele promiteau pace şi prosperitate economică, dar avertizau şi că „după reunificare, riscurile de război cauzate de secesioniştii pentru independenţa Taiwanului vor fi eliminate, iar interferenţele externe vor fi prevenite.”

Beijingul a adăugat recent şi alte reinterpretări istorice menite să-şi consolideze revendicările asupra Taiwanului, instituind o nouă sărbătoare naţională în China. Ziua Retrocedării, marcată la 25 octombrie, este celebrată în Taiwan ca sfârşitul dominaţiei coloniale japoneze, însă Beijingul a reconfigurat-o drept ziua în care Taiwanul a fost „returnat Chinei” – mai exact, Chinei conduse astăzi de Partidul Comunist.

Totodată, Beijingul a devenit mai strict în ceea ce priveşte modul în care alte state pot vorbi despre Taiwan. După ce ministrul german de Externe a declarat că ţara sa se opune oricărei „schimbări violente” a statu-quo-ului care menţine pacea fragilă din strâmtoarea Taiwanului, Ministerul chinez de Externe a acuzat Germania, în esenţă, de sprijin pentru separatism.

„Cei care cer doar să nu se schimbe statu-quo-ul în strâmtoarea Taiwan, dar nu se opun independenţei Taiwanului, de fapt sprijină şi încurajează activităţile separatiste pentru independenţa Taiwanului”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Guo Jiakun.

Bonnie Glaser, directorul programului Indo-Pacific al German Marshall Fund din SUA, a afirmat că nu a mai auzit niciodată un asemenea limbaj din partea oficialilor chinezi şi că acesta marchează o schimbare semnificativă.

„Toate aceste acţiuni, inclusiv activităţile din jurul Zilei Retrocedării Taiwanului, sugerează că Beijingul presează mai agresiv pentru a face progrese spre reunificare”, a spus Glaser.

La sfârşitul lunii octombrie, presa de stat şi reţelele sociale chineze au publicat o serie de fotografii satelitare realizate de satelitul chinez Jilin-2, care surprind unele dintre cele mai cunoscute destinaţii turistice din Taiwan – lanţul muntos Alishan, Lacul Soarelui şi al Lunii – precum şi centre economice precum capitala Taipei şi Parcul Ştiinţific Hsinchu.

Imaginile de înaltă rezoluţie erau însoţite de legenda: „De cealaltă parte a strâmtorii, sub acelaşi cer.” Ambasada Chinei în SUA le-a postat online cu mesajul: „Taiwan este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei.”

„Fiecare centimetru al provinciei Taiwan, China, este plin de viaţă din perspectiva satelitului spaţial Jilin-1”, se arăta în mesaj.

Analiştii spun că mesajul era evident: Beijingul putea vedea „fiecare centimetru” din Taiwan oricând dorea.

În Taiwan, oficialii şi cetăţenii au catalogat fotografiile drept voyeuriste.

„Dacă mesajul pe care China încearcă să îl transmită prin aceste imagini satelitare este că deţine tot ceea ce a fotografiat, atunci e pur şi simplu imatur”, a declarat pentru presa locală Wang Ting-yu, parlamentar taiwanez din Partidul Democrat Progresist aflat la guvernare.

Oficialii chinezi au respins această interpretare.

„Este normal ca sateliţii chinezi să observe măreţii munţi şi râuri ale Taiwanului, care face parte din China. Nu este nimic surprinzător în asta”, a spus Zhang Xiaogang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării (MND).

Raymond Kuo, directorul Iniţiativei pentru Politică privind Taiwanul din cadrul Rand Corporation, a afirmat că intensificarea activităţii Chinei este mai vizibilă acum, după o perioadă în care Beijingul a încercat să se prezinte drept un vecin stabil, în contrast cu volatilitatea introdusă de SUA şi alţi actori. Totuşi, în spatele acestei schimbări s-ar putea afla şi o strategie calculată.

Donald Trump urmează să se întâlnească cu Xi Jinping la Beijing în aprilie, iar aceste mişcări ar putea ajuta la „pregătirea terenului” pentru ca Xi să solicite concesii americane privind protecţia Taiwanului, a explicat Kuo.

„Forţarea izolării Taiwanului ar putea să-i ofere lui Xi posibilitatea de a spune: «Oricum nimeni nu mai are relaţii cu Taiwanul»”, a adăugat el.

Song Bo, cercetător la Centrul pentru Securitate Internaţională şi Strategie (CISS) al Universităţii Tsinghua, a declarat că toate aceste acţiuni fac parte dintr-o „ajustare pe termen mai lung”, de doi-trei ani, a politicii Chinei privind Taiwanul, şi din ridicarea limitelor autoimpuse legate de modul în care gestionează şi comunică problema Taiwanului.

„Nu este vorba despre o escaladare bruscă; este vorba despre faptul că China normalizează acţiuni de la care înainte se abţinea”, a spus Song.