"Nu vrem să fim complici" - UK nu mai dă informaţii Statelor Unite despre navele suspectate de trafic de droguri din Caraibe

Regatul Unit nu mai partajează informaţii cu SUA despre nave suspectate de trafic de droguri în Caraibe, deoarece nu doreşte să fie complice la loviturile militare americane şi consideră că aceste atacuri sunt ilegale, au declarat surse familiare cu situaţia, citate de CNN.

Decizia Regatului Unit marchează o ruptură semnificativă faţă de cel mai apropiat aliat şi partener de schimb de informaţii al său şi subliniază scepticismul tot mai mare cu privire la legalitatea campaniei militare a SUA în America Latină.

De mai mulţi ani, Regatul Unit — care controlează mai multe teritorii în Caraibe unde are amplasate resurse de informaţii — a ajutat SUA să localizeze nave suspectate că transportă droguri, astfel încât Paza de Coastă a SUA să le poată intercepta, au spus sursele. Aceasta însemna că navele erau oprite, echipajul reţinut şi drogurile confiscate.

Informaţiile erau trimise de obicei către Joint Interagency Task Force South, o forţă operativă staţionată în Florida, care include reprezentanţi din mai multe ţări partenere şi care lucrează pentru reducerea comerţului ilegal de droguri.

Însă, la scurt timp după ce SUA a început să lanseze atacuri letale asupra bărcilor, în septembrie, Regatul Unit a devenit îngrijorat că SUA ar putea folosi informaţiile furnizate de britanici pentru a selecta ţinte. Oficialii britanici cred că loviturile militare americane, care au ucis 76 de persoane, încalcă dreptul internaţional, au spus sursele. Pauza în schimbul de informaţii a început în urmă cu mai bine de o lună, au adăugat ei.

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a declarat luna trecută că aceste atacuri încalcă dreptul internaţional şi echivalează cu „execuţii extrajudiciare”. Regatul Unit este de acord cu această evaluare, au spus sursele pentru CNN.

Ambasada britanică din Washington şi Casa Albă nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru CNN că departamentul „nu discută chestiuni legate de informaţii”.

Înainte ca armata americană să înceapă să distrugă nave în septembrie, combaterea traficului ilegal de droguri era gestionată de forţele de ordine şi Paza de Coastă a SUA. Membrii cartelurilor şi traficanţii de droguri erau trataţi ca infractori, cu drepturi procedurale — ceva cu care Regatul Unit era mulţumit să ajute, au menţionat sursele.

Dar administraţia Trump a susţinut că armata americană poate ucide legal traficanţii suspectaţi, deoarece aceştia reprezintă o ameninţare iminentă pentru americani şi sunt „combatanţi inamici” aflaţi într-un „conflict armat” cu SUA, potrivit unui memoriu trimis de administraţie Congresului.

Biroul de Consiliere Juridică al Departamentului de Justiţie a emis un aviz — care încă este clasificat — ce susţine acest argument, a relatat CNN. De asemenea, Trump a desemnat mai multe carteluri de droguri drept „grupuri teroriste străine.” Casa Albă a declarat în repetate rânduri că acţiunile administraţiei „respectă pe deplin Legea conflictelor armate”, domeniul dreptului internaţional menit să prevină atacurile asupra civililor.

Dar experţii juridici afirmă că Legea conflictelor armate s-ar aplica totuşi traficanţilor de droguri civili, iar desemnarea unui grup drept organizaţie teroristă străină nu autorizează automat folosirea forţei letale. Mai multe bărci lovite de SUA fie erau staţionare, fie se întorceau în momentul atacului, subminând afirmaţia administraţiei că acestea reprezentau o ameninţare iminentă care nu putea fi contracarată prin interceptare şi arestare.

Oficiali de rang înalt ai apărării americane şi-au exprimat, de asemenea, scepticismul faţă de campania militară. Comandantul Comandamentului Sudic al SUA, amiralul Alvin Holsey, şi-a prezentat demisia în timpul unei întâlniri tensionate luna trecută cu secretarul apărării Pete Hegseth şi preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, după ce a ridicat întrebări cu privire la legalitatea atacurilor, a relatat CNN. Holsey îşi va părăsi funcţia în decembrie, la doar un an de la numirea sa ca şef al SOUTHCOM.

Avocaţi specializaţi în drept internaţional din cadrul Biroului Consilierului General al Departamentului Apărării au ridicat, de asemenea, îngrijorări legate de legalitatea acestor lovituri. Mai mulţi actuali şi foşti avocaţi militari au declarat că atacurile nu par legale. Purtătorul de cuvânt al lui Hegseth a negat anterior că vreunul dintre avocaţii implicaţi în operaţiuni ar fi exprimat opinii disidente.

Canada, un alt aliat cheie al SUA, care a ajutat Paza de Coastă americană să intercepteze traficanţi de droguri suspectaţi în Caraibe de aproape două decenii, s-a distanţat, de asemenea, de loviturile militare americane. Potrivit surselor, Canada intenţionează să-şi continue parteneriatul cu Paza de Coastă, denumit Operaţiunea Caraibe. Însă ţara a clarificat faţă de SUA că nu doreşte ca informaţiile sale să fie folosite pentru a ajuta la identificarea bărcilor ca ţinte pentru atacuri letale, au mai spus sursele.

Un purtător de cuvânt al Ministerului canadian al Apărării a declarat presei luna trecută că „este important de menţionat că activităţile Forţelor Armate Canadiene din cadrul Operaţiunii Caraibe, desfăşurate în coordonare cu Paza de Coastă a Statelor Unite, sunt separate şi distincte” de loviturile militare americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri.

Preşedintele columbian Gustavo Petro a declarat marţi că a ordonat în mod similar forţelor de securitate ale ţării sale să suspende schimbul de informaţii cu agenţiile de securitate americane până când atacurile din Caraibe vor înceta, spunând într-o postare pe X: „Lupta împotriva drogurilor trebuie să fie subordonată drepturilor omului ale popoarelor din Caraibe.”