Justiţia în zodia PSD. Prună: "Miza este schimbarea Codruţei Kovesi şi schimbarea procurorului general"

Trăim vremuri fără precedent, crede Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Cioloş. Pe de o parte, asistăm la un atac care vine de la cel mai înalt vârf al statului - de la numărul 2 şi numărul 3 în ierarhia acestei ţări - atât la adresa Justiţiei cât şi la adresa Preşedintelui României. Pe de altă parte, fără precedent este şi mobilizarea românilor, care au ieşit în stradă cu sutele de mii astă-iarnă, şi a magistraţilor care au cerut, într-un număr copleşitor de mare (peste 4000), retragerea pachetului de modificări ale Legilor Justiţiei.

Potrivit tehnocratei, prin ceea ce fac în prezent, PSD şi ALDE încearcă să pună justiţia sub cizma politică, subminează în ochii cetăţeanului statutul judecătorilor şi procurorilor, încercând să acrediteze ideea că aceştia comit o mulţime de infracţiuni şi atacă, la un mod suburban, instituţia Preşedinţiei, ignorând faptul că şeful Statului are legitimitatea dată de votul a milioane de români. Atitudinea coaliţiei la putere nu este deloc diferită de cea pe care o avea pe vremuri PCR-ul, crede Prună. În aceste condiţii, nu este de mirare deci că Platforma România 100, din care Raluca Prună face parte, anunţă că se alătură protestelor de stradă împotriva legilor justiţiei PSD-ALDE şi face apel la mobilizare.

"Modificările (legilor Justiţiei) ţin de fundamentul pe care se aşază Justiţia în ţară şi faptul că se ignoră şi vocea societăţii civile şi, insist, vocea celor 4000 de magistraţi, este extrem de grav. Cu alte cuvinte, partidul vrea să ne spună acum ce spunea şi partidul comunist: "voi nu ştiţi ce e bine, dar noi ştim şi vrem să face pentru voi, pentru magistraţi, o lume mai bună, ignorând de fapt ceea ce voi, profesioniştii, ne spuneţi!" (...) Cred că toate aceste lucruri justifică protestul. În fond, noi suntem cei ce votăm şi e bine să ieşim să spunem: Noi nu am votat asta!", a explicat pentru Epoch Times Raluca Prună, la finele unei noi ediţii a emisiunii Rezistenţa 360, proiect al grupului Rezistenţa de pe Facebook.

Redăm principalele idei punctate de fostul ministru:

Tehnocraţii ies la proteste

"Evident că am să ies la proteste, în două calităţi, şi de cetăţean şi de membru al Platformei România 100. Platforma România 100 va ieşi public şi va invita cu argumente oamenii să iasă la protest. Deci nu facem o chestiune din asta politicianistă, "veniţi în stradă", Platforma vă spune: "ieşiţi în stradă pentru că ..." şi (...) dăm motive foarte justificate. Ieşitul în stradă e o formă de protest atunci când celelalte modalităţi instituţionale eşuează şi eu cred că suntem în situaţia asta acum."

Trăim vremuri fără precedent!

"Eu am explicat anul trecut şi spun întotdeauna că, sigur, o Justiţie independentă nu aduce în sine bunăstare, nu o să ne crească PIB-ul că avem o Justiţie independentă, nu direct. Dar dacă avem o Justiţie subordonată politic e clar că o să ne scadă PIB-ul (...) Cine vine să investească într-o ţară atunci când ştii că, dacă ai un litigiu, Justiţia nu se face după legi? (...) Şi de aceea cred că tema aceasta e o temă foarte importantă. Eu am fost la începutul acestui an foarte mişcată de numărul foarte mare de români care au ieşit în stradă, (...) în iarnă în condiţii foarte grele. (...) Cred că aceşti oameni au făcut enorm pentru Justiţia din România şi le-au dat curaj celor 4000 de magistraţi să îşi asume acel memoriu. Trăim nişte vremuri fără precedent. (...)

Acum asistăm la un atac (la adresa Justiţiei) care nici măcar nu mai este nuanţat. Asistăm la un atac pe faţă care vine de la cel mai înalt vârf al statului, de la numărul 2 şi numărul 3 în ierarhia acestui stat şi e un atac care se îndreaptă nu doar asupra Justiţiei, ci şi asupra Preşedintelui. (...) Preşedintele este ales printr-un vot direct, acum nu are rost să intrăm în cifre, dar eu cred că Preşedintele a fost ales de un număr mai mare de români decât PSD-ul şi, cu siguranţă, decât ALDE şi dl Tăriceanu la alegerile din decembrie anul trecut.

Modul în care şefii ALDE şi PSD se adresează Preşedintelui eu o simt ca pe un atac direct la adresa mea, ca cetăţean. Înseamnă că votul meu nu contează şi înseamnă că aceşti oameni nu sunt serioşi când invocă legitimitatea. Pentru că pe de o parte vin şi spun "noi putem face orice pentru că avem o majoritate", dar pe de altă aduc în derizoriu instituţia pe care o reprezintă, că ei sunt nu dl Dragnea şi dl Tăriceanu, că nu ne interesează asta, ei sunt preşedintele Camerei şi preşedintele Senatului care vorbesc cu şeful statului, cu instituţia Prezidenţială într-un mod absolut suburban. Şi, şi din acest punct de vedere, cred că trăim vremuri fără precedent. Eu nu îmi aduc aminte să fi trăit aşa după '89. (...)"

Tudorel Toader, o piesă mică

"(...) Îndrăznesc să cred că dl ministru Toader nu este de capul său acolo, eu cred că domnia sa este o piesă relativ mică, că nu se poartă ca un ministru al Justiţiei într-un scenariu mai amplu în care cred că asta era şi ideea. Pentru că acum avem nişte proiecte de legi care sunt altele decât cele promovate de Tudorel Toader şi care eu refuz să cred că au fost scrise într-o noapte, eu cred că au fost scrise la partid mai demult şi numai acum a venit timpul să fie puse pe masă şi asumate de un număr de parlamentari PSD - ALDE."

Minele din pachetul de modificări ale Legilor Justiţiei

"În primul rând, Inspecţia Judiciară, despre care (Tudorel Toader n.r.) a anunţat câteva scenarii, întâi a anunţat scenariul că o va face atât de independentă încât vrea să şi-o subordoneze, nu domniei sale, căci domnia sa nu este acolo pentru perpetuitate şi legile nu se fac pentru durata cât e dl ministru Toader la minister, legile se fac pentru o durată mai mare de timp, a vrut să subordoneze ministrului Justiţiei Inspecţia Judiciară şi, surpriza pentru mine a fost că Inspecţia Judiciară, care e constituită din magistraţi, a ieşit într-o primă fază şi a salutat, a zis: "ne pare foarte bine că vom fi atât de liberi când vom fi puşi sub cizma politică a dlui Ministru Toader!"

După aceea domnia sa a venit şi a zis nu, că am putea de fapt să o facem o instituţie autonomă, şi acum vedem că avem un al treilea, al patrulea scenariu în care IJ este scoasă de la CSM, nu, că asta e miza, şi e pusă sub autoritatea unui consiliu de integritate al judecătorilor şi procurorilor despre care nu ştim ce este şi în proiect ni se spune că asta va fi reglementat separat, prin lege (...) Eu cred că nu are un fundament constituţional.

Apoi cu direcţia de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori. Într-o ţară în care vedem că Justiţia a început de câţiva ani buni să funcţioneze, (...) vedem că suntem oameni politici condamnaţi şi care au ajuns în închisoare - înainte de 2004 era de negândit ca un primar sau consilier local să răspundă în faţa legii, ca un cetăţean obişnuit - vii şi creezi o direcţie specială, inducând cumva în public ideea că judecătorii şi procurorii săvârşesc atât de multe infracţiuni că trebuie să facem - nu-i aşa? - o direcţie specială pentru ei. Deci le subminează în ochii publicului neavizat statutul. Şi asta e un atac direct, nu la ei ca persoane, ci la autoritatea cu care statul investeşte puterea judecătorească şi pe magistraţi.

Procedura de numire la vârful parchetelor: Am asistat la tot felul de fumigene, întâi se scotea de tot preşedintele din procedură, ceea ce e nemaîntâlnit în niciun stat membru, în toate statele membre UE, judecătorii şi procurorii sunt numiţi de rege sau de preşedinte. Întâi l-au scos complet pe preşedinte şi după aceea, nu-i aşa, şeful partidului, dl Dragnea vine şi-i sugerează dlui Iordache: "totuşi, ar fi bine să se ţină cont şi de opinia societăţii civile, şi de opinia mea, eu nu sunt convins că trebuie scos Preşedintele". Şi vedem că Preşedintele e lăsat, din mărinimia şefului PSD, în această procedură, dar nu oricum.(...)

Este evident pentru toată lumea care urmăreşte ceea ce se întâmplă că miza - nici măcar nu este un secret - miza este schimbarea Codruţei Kovesi şi schimbarea şi a procurorului general care şi el începe să deranjeze pentru că spune lucrurilor pe nume. Este evident că subordonarea politică a Justiţiei nu se poate face decât cu numiri la vârful Parchetelor care să convină puterii politice de la un moment sau altul.

Şi, tot pentru subminarea carierei de magistrat şi pregătirea profesională a magistratului, acest ultim pachet, în varianta din 31 octombrie măreşte de la 3 ani 2 ani de INM şi unul de stagiu la 6 ani durata de pregătire a unui magistrat, fără niciun studiu de impact.

"Modificările (legilor Justiţiei) ţin de fundamentul pe care aşezi Justiţia în ţară şi faptul că se ignoră şi vocea societăţii civile şi, insist, vocea celor 4000 de magistraţi, este extrem de grav. Cu alte cuvinte, partidul vrea să ne spună acum ce spunea şi partidul comunist: "voi nu ştiţi ce e bine pentru voi, dar noi ştim şi vrem să facem pentru voi, nu pentru magistraţi, o lume mai bună, ignorând de fapt ceea ce voi, profesioniştii, ne spuneţi." (...) Cred că toate aceste lucruri justifică protestul. În fond noi suntem cei care votăm şi e bine să ieşim să spunem : Noi nu am votat asta!

Statul paralel

Cum eram o simplă tehnocrată, statul paralel nu şi-a pierdut timpul cu mine. (...) Dincolo de glumă, cred că e ridicolă discuţia despre statul paralel. Noi am început să vorbim despre statul paralel în momentul în care anumiţi politicieni care se considerau de neatins în această ţară au fost atinşi de braţul legii.

PSD şi ALDE nu sunt ei primii care au vorbit de statul paralel, cineva din alt partid, care era foarte influent la acel moment şi care şi-a făcut chiar un mandat din consolidarea statului de drept, a început să denunţe un stat paralel. (...) Să fii de aproape un an la guvernare, să ai toate pârghiile şi să denunţi un stat paralel, care este o himeră, mi se pare un mod...

CCR îşi depăşeşte mandatul, a început să legifereze

"Şi aici suntem în situaţia în care ceea ce funcţionează în altă parte, la noi nu funcţionează. Dacă vă aduceţi aminte, când se discuta despre tratatul fiscal în UE, cancelarul Merkel stătea să aştepte să vadă ce spune Curtea Constituţională Germană; Curţile Constituţionale au rolul lor, însă şi modul în care ele îşi schimbă practica, cum e cazul nostru, pot să facă o reputaţie mai bună sau mai puţin bună Curţii.

Noi trebuie să ţinem la principiu şi principiul este că deciziile Curţii trebuie respectate. Dau un exemplu, decizia asta din 3 octombrie - au fost două decizii - a fost o decizie prin care s-a constatat că există un conflict de natură constituţională prin neprezentarea procurorului şef Kovesi la comisia specială, ăsta e un conflict, dar nu e un conflict că şeful doamnei Kovesi nu a sancţionat-o că nu s-a dus. Aici avem de a face, pentru mine, ca jurist cu o fractură în logică... şi aştept să văd motivarea acestor decizii.

Ce se poate face este nu să criticăm de pe margine, ci să facem poate şi o dezbatere cu privire la rolul unei Curţi. Noi suntem în situaţia - şi aici vorbesc ca jurist şi cetăţean care mai pricep în alte dreptului - în care vedem că această Curte îşi depăşeşte mandatul, a început să legifereze. Curtea, ca să dau şi exemplul abuzului în serviciu, Curtea spune cine trebuie să facă asta şi cum anume trebuie să legifereze. Şi cred că soluţia la asta este lipsa de patimă, şi aş vrea să văd lumea din mediul academic, constituţionaliştii din această ţară, constituţionalişti români care lucrează în mari universităţii în lume că se aşază şi discută despre rolul CCR."