Cioloş iese în stradă: România riscă să fie aruncată la periferia UE. Vor jefui fără oprelişte!
alte articole
România este într-un moment de cumpănă. Dincolo de orice dezbatere şi argumente raţionale, maşinăria de vot PSD-ALDE este gata să treacă prin Parlament pachetul de modificări la legile justiţiei propus de "Comisia Iordache", a tras un semnal de alarmă, în cadrul unui comunicat de presă, Platforma România 100.
"Proiectul PSD-ALDE reprezintă un atac direct împotriva independenţei justiţiei din România. Următoarele zile sunt decisive. Ele vor hotărî dacă România rămâne un stat de drept sau va fi aruncată la periferia Uniunii Europene, cu o justiţie subordonată politic, cu o clasă politică aşezată deasupra legii, fără oprelişte la jefuirea banului public", a transmis organizaţia.
Platforma România 100 consideră că forma actuală a legilor justiţiei poate fi îmbunătăţită, pornind de la decizii ale Curţii Constituţionale şi observaţii ale magistraţilor dar un astfel de demers poate fi realizat numai prin consultări temeinice cu societatea civilă, cu magistratura şi organizaţiile profesionale ale magistraţilor, garantând independenţa justiţiei.
"Actualul proiect, iniţiat peste noapte de o mână de parlamentari PSD-ALDE, nu corespunde acestor criterii şi ignoră poziţiile exprimate de magistraţi şi de instituţiile judiciare. Din cauza lipsei de transparenţă, de deschidere şi de argumente cu care au acţionat până acum, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD-ALDE nu mai au credibilitatea pentru a duce acest proces mai departe. Nu susţinem propunerile PSD-ALDE de modificare a legilor justiţiei. Acestea nu sunt rezultatul unor reforme asumate responsabil, ci un paravan al unei oligarhii care are de îngropat dosare penale şi de apărat interesele clientelei sale politice", a precizat organizaţia.
Potrivit platformei conduse de Cioloş, cetăţenii care vor o Românie guvernată în interesul public, o Românie a statului de drept, cu o justiţie independentă, o Românie curată, vor protesta paşnic, în toată ţara şi în diaspora, începând de duminică, 5 noiembrie.
"Platforma România 100 va fi alături de ei, în stradă. Susţinem o Românie fără corupţie, în care nicio forţă politică nu trebuie să pună oprelişti justiţiei sau să slăbească statul de drept - acesta este primul punct al Manifestului fondator al Platformei România 100. În aceste zile, când injustiţia riscă să devină lege, te chemăm să participăm împreună la aceste proteste", a subliniat organizaţia.
De ce se alătură protestelor?
Fostul premier Dacian Cioloş şi echipa sa au prezentat mai jos o serie de acţiuni ale Guvernului şi ale majorităţii parlamentare PSD-ALDE din ultimele zece luni şi felul care acestea afectează România şi pe fiecare dintre noi:
1. Adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13 din 1 februarie 2017 care ar fi reuşit, dacă n-ar fi fost protestele masive de stradă, dezincriminarea unora din faptele care intrau sub incidenţa infracţiunilor de Favorizare a făptuitorului, Abuz în Serviciu, Neglijenţă în serviciu sau Conflict de interese.
2. Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal care a înlocuit infracţiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de „folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane” şi care restrânge sfera faptelor pedepsite.
3. Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor. Dacă proiectul iniţial prevedea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp, forma adoptată a transformat mecanismul recursului compensator într-o graţiere mascată aplicabilă tuturor persoanelor private de libertate.
4. Anunţarea de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intenţiei de modificare a legilor justiţiei, în data de 23 august 2017 . Proiectul de lege afecta echilibrul între puterile statului, submina grav independenţa justiţiei şi sporea nemăsurat şi nejustificat puterea ministrului Justiţiei, provocând cel mai mare protest din istoria magistraturii române.
5. Propunerile legislative de modificare a legilor justiţiei iniţiate de parlamentari ai coaliţiei PSD – ALDE care pun Inspecţia Judiciară sub controlul unui organism fără fundament constituţional, schimbă cadrul pregătirii magistraţilor, creează un “tribunal special” pentru magistraţi - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori.
6. Alte modificări preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz în serviciu.
Platforma România 100 a detaliat aceste acţiuni
1. Adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13 din 1 februarie 2017
Prin OUG 13 se aduceau modificări Codului Penal şi de Procedură Penală, menite să slăbească lupta anticorupţie. Menţionăm mai jos doar modificările mai importante aduse Codului Penal.
A - Favorizarea făptuitorului
Dacă ajuţi o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiţi o infracţiune. Nu sunt sancţionaţi însă cei care îşi ajută membrii de familie (părinţii sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoţii ori strănepoţii, fraţii sau nepoţii acestora, soţii sau concubinii). OUG 13 a mai adăugat însă o categorie de persoane care nu va fi sancţionată: afinii până la gradul II. Cu alte cuvinte, nu ar mai fi fost sancţionaţi părinţii şi bunicii soţului, copiii şi nepoţii soţului, fraţii soţului. Aceasta ar fi însemnat că dosarele deja deschise pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuiau închise.
B - Abuzul în serviciu
Reglementarea abuzului în serviciu era modificată aproape în întregime, depăşindu-se cerinţele unei decizii a Curţii Constituţionale (405/2016) care atrăgea atenţia asupra unei singure neclarităţi.
Fapta urma să fie infracţiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG şi se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane.
Astfel, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu ar mai fi fost infracţiuni. Dosarele penale în curs de soluţionare ar fi trebuit închise, iar prejudiciul putea fi recuperat de cei interesaţi numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc., ceea ce nu se întâmplă în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse în libertate şi condamnarea ştearsă din cazier. Pragul de 200.000 lei a fost ales în mod arbitrar.
Se reduceau limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, OUG 13 stabilea pedepse mai mici pentru abuz în serviciu. Efectul era că ar fi scăzut şi termenele de prescripţie a răspunderii penale, ceea ce ar fi afectat dosarele în curs. Dacă până la OUG 13 o infracţiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii şi urmărită sau judecată în maxim 16 ani, acest termen ar fi scăzut la 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se aflau pe rolul organelor judiciare de mai mult de 10 ani, în care s-au îndeplinit acte de procedură, trebuiau închise.
În caz de condamnare, judecătorul era obligat să interzică celui condamnat să exercite o funcţie publică timp de 1-5 ani. Prin OUG 13 această interdicţie ar fi rămas la latitudinea judecătorului.
OUG 13 reducea drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până atunci se pedepsea cu 2-7 ani închisoare şi interzicerea dreptului de a mai exercita funcţia publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naţionalitate, religie, sex, dizabilitate etc, sancţiunea scădea la închisoare o lună-un an sau amendă.
OUG 13 mai prevedea că nu vor mai fi pedepsiţi cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Aceasta dădea naştere unei categorii speciale de angajaţi ai statului care nu pot fi traşi la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importanţă ar fi vătămarea produsă.
C - Neglijenţa în serviciu
Până la OUG 13, dacă un funcţionar comitea, în cursul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenţie (când ar fi fost abuz), ci prin indiferenţă sau neglijenţă, fapta era infracţiune. Prin OUG 13, această infracţiune dispărea cu totul din Codul Penal, indiferent cât de gravă ar fi fost urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluţionare ar fi trebuit închise, iar prejudiciul mai putea fi recuperat de cei interesaţi numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte ar fi trebuit puse în libertate şi condamnarea ştearsă din cazier.
D - Conflictul de interese
Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcţie publică în folosul patrimonial al său, al soţului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracţiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donaţii de la aceştia. Curtea Constituţională adoptase o decizie (603/2015) în sensul că textul de lege foloseşte sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată.
În loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat şi referirile la raporturile de muncă, cadouri şi donaţii. Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcţionar public prin care îţi avantajezi fostul şef, fostul partener de afaceri sau pe cel care tocmai ţi-a plătit o vacanţă la mare, nu vei comite vreo infracţiune.
Protestele masive de stradă au făcut ca Guvernul să abroge OUG 13/2017 printr-o altă ordonanţă de urgenţă, înainte de termenul de 10 zile stabilit pentru intrarea în vigoare a ordonanţei.
2. Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 193 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Codului Penal
Prin Legea 193/2017 a fost înlocuită infracţiunea de conflict de interese din Codul Penal prin cea de „folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane”.
În noua formă se pedepseşte doar îndeplinirea unui act prin care s-a obţinut un folos patrimonial, nu şi participarea la luarea unei decizii prin care s-a obţinut un folos patrimonial.
Nu se mai pedepseşte infracţiunea dacă folosul patrimonial a fost obţinut pentru o altă persoană cu care funcţionarul public s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.
Adoptarea acestei legi echivalează practic cu dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese, cu consecinţe atât asupra dosarelor aflate pe rolul instanţelor, cât şi asupra dosarelor aflate în lucru la procurori, având ca obiect infracţiunea sus-menţionată.
3. Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 169 din 14 iulie 2017 privind executarea pedepselor
Proiectul iniţial prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp. Parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR au introdus amendamente care au transformat mecanismul recursului compensator, bazat pe analiza individuală a fiecărui caz, într-o graţiere mascată aplicabilă tuturor persoanelor private de libertate.
Astfel, s-a decis:
-pentru fiecare 30 zile în condiţii neconforme, să fie considerate executate 6 zile în loc de 3;
-suprafaţa minimă pentru executarea pedepsei în condiţii neconforme a crescut la 4 mp în loc de 3 mp propuşi în proiectul de lege adoptat în noiembrie 2016 şi promovat de guvernul PSD ALDE în parlament;
-generalizarea suprafeţei neconforme în care deţinutul a executat pedeapsa de la camera de detenţie la clădirea penitenciarului;
-mărirea beneficiilor în zile câştigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condiţiile şi au crescut toate beneficiile.
Relaxarea condiţiilor de acordare a recursului compensator s-a făcut fără o analiză responsabilă a consecinţelor. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a mărginit doar la a-şi exprima tardiv surprinderea faţă de efecte. Prin amendamentele adoptate, parlamentarii coaliţiei PSD - ALDE au dovedit că nu au nicio ezitare să pună în pericol siguranţa cetăţeanului.
4. Anunţarea de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intenţiei de modificare a legilor justiţiei, în data de 23 august 2017
Ministrul Justiţiei a anunţat într-o conferinţă de presă din data de 23 august intenţia de a aduce modificări ample legilor justiţiei (legile nr. 303, 304 şi 317 din 2004). Textul proiectului a fost publicat abia după o săptămână, după reacţiile şi solicitările societăţii civile şi ale asociaţiilor magistraţilor din România. Proiectul de lege afecta echilibrul între puterile statului, submina grav independenţa justiţiei şi sporea nemăsurat şi nejustificat puterea ministrului Justiţiei:
-ministrul ar fi putut face practic numirile în funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, până la nivelul ierarhic al şefilor de birou inclusiv – Consiliul Superior al Magistraturii neavând posibilitatea de a respinge decât o singură dată propunerile avansate de ministrul numit politic;
-ministrul şi-ar fi exercitat autoritatea asupra procurorilor la nivel operaţional, în sfera funcţiilor şi atribuţiilor acestora, dincolo de autoritatea generală cu care este învestit prin art. 132 (1) din Constituţia României cu privire la statutul procurorilor;
-ministrul ar fi putut exercita presiuni şi influenţe de natură politică prin extinderea posibilităţii de control pe cale ierarhică a soluţiilor adoptate de procurorul de caz;
-ministrul ar fi avut în totalitate controlul Inspecţiei Judiciare (IJ) - de la normele pentru efectuarea inspecţiei - stabilite prin ordin de ministru, până la buget şi numirea şefului Inspecţiei Judiciare, putând totodată să ceară refacerea rapoartelor IJ; trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei ar fi de natură să afecteze grav independenţa justiţiei ca putere separată în stat;
De asemenea, crearea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii dedicate combaterii infracţionalităţii în rândul magistraţilor, pe lângă faptul că genera o inutilă fragmentare instituţională, se constituia într-un factor suplimentar de presiune asupra magistraţilor.
În plus, eliminarea Preşedintelui României din procedurile de numire a funcţiilor de conducere la vârful sistemului judiciar ar fi de natură să afecteze grav sistemul de echilibru şi control reciproc al puterilor în stat, esenţial pentru arhitectura constituţională a României.
"Proiectul Toader" de modificare a legilor justiţiei a provocat cel mai mare protest din istoria magistraturii române, aproape 4000 de magistraţi din toată ţara semnând memoriul iniţiat de Forumul Judecătorilor din România care critică aceste propuneri. Într-o mişcare fără precedent. Consiliul Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Procurorul General au criticat dur acest proiect. În faţa valului de critici, ministrul Justiţiei a anunţat că Guvernul renunţă la promovarea acestui proiect, lăsând modificările legislative în sarcina coaliţiei majoritare PSD-ALDE din Parlamentul României.
5. Propunerile legislative de modificare a legilor justiţiei iniţiate de parlamentari ai coaliţiei PSD-ALDE
După abandonarea "proiectului Toader", propunerile legislative de modificare a legilor justiţiei sunt în acest moment asumate de parlamentari ai coaliţiei PSD-ALDE, urmând a fi dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă. Proiectul ridică în continuare probleme serioase:
-Noul proiect pune Inspecţia Judiciară sub controlul unui organism fără bază constituţională (Consiliul de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înfiinţat printr-o lege separată (deşi era esenţial să se cunoască organizarea, finanţarea, competenţa, regulile procesului decizional, garanţiile de independenţă etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.
-Iniţiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influenţa cariera şi activitatea profesională a magistraţilor şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncţionalităţi imense în funcţionarea instanţelor şi a parchetelor, lipsind sistemul de aproximativ 1000 de viitori magistraţi în următorii 4 ani, în condiţiile unui val de pensionări aşteptat pe termen scurt şi foarte scurt.
-Crearea unei Direcţii pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori reprezintă un regres enorm care ne aminteşte de Biroul de Investigaţii Speciale de tristă amintire - acel mecanism teribil de intimidare a magistraţilor căruia, acum mai bine de 15 ani, i-a căzut victimă tânărul procuror Cristian Panait. Nu se arată nicăieri de unde a reieşit necesitatea creării unui astfel de organ.
6. Alte modificări preconizate pentru Codul Penal: pragul pentru abuz în serviciu
Coaliţia PSD-ALDE impune stabilirea unui prag valoric al prejudiciului cauzat pentru a putea fi reţinută infracţiunea de abuz din serviciu. Pentru a-şi justifica abordarea, PSD-ALDE aminteşte un raport din 2012 al Comisiei de la Veneţia. Deşi Comisia de la Veneţia a precizat că reţinerea infracţiunii de abuz în serviciu în cazul miniştrilor trebuie să se bazeze pe „un prag înalt” al valorii sociale atinse, coaliţia PSD-ALDE răstălmăceşte acest principiu pentru a justifica necesitatea unui prag înalt din punct de vedere monetar, iar nu al valorilor sociale atinse. Platforma România 100 nu consideră oportună introducerea unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu decât cel mult la un nivel simbolic, minim.
Mai mult, pragul nu va fi aplicabil doar membrilor guvernului, ci oricăror funcţionari publici. Mimând consultarea societăţii civile şi profesioniştilor din domeniul justiţiei pentru a determina acest prag, coaliţia PSD-ALDE aşteaptă un moment cât mai întârziat în care pragul să fie anunţat, sperând să scape de ameninţarea unor proteste masive.
Document realizat cu sprijinul comunităţii tematice "Justiţie şi politici anticorupţie" din Platforma România 100
