Prună: E ca la radio Erevan! Tudorel Toader se spală pe mâini ca Pilat pentru eliberarea deţinuţilor
alte articole
Este o laşitate ceea ce face ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care se spală pe mâini ca Pilat, spunând că nu are nici un amestec în legea recursului compensatoriu care va duce la eliberarea unui număr mare de deţinuţi şi că e surprins, asta după ce, înainte să priceapă ce efecte se produc, s-a lăudat cu proiectul, a acuzat marţi, pe pagina sa de socializare, tehnocrata Raluca Prună.
"În lipsă de idei şi de argumente, domnul ministru Toader pune pe Facebook un interviu în care vorbesc despre recursul compensatoriu. Sunt mişcată. Orice critică, fie şi implicită, din partea sa mă onorează, căci avem agende diferite şi suntem în lumi diferite. Domnia sa nu merită timpul meu pentru a răspunde. Societatea însă merită, iar eu ca fost ministru în slujba societăţii am obligaţia să explic celor pe care i-am servit în mandatul meu. Ideea recursului compensatoriu în zile câştig îmi aparţine, mi-o asum pe deplin. Ca ministru care a găsit pe masă în noiembrie 2015 o decizie a CEDO din 2012 prin care statului român i se cerea să ia măsuri faţă de suprapopularea sistemului penitenciar, trebuia să acţionez. Mai ales că nu se făcuse nimic în 3 ani", a declarat Raluca Prună.
Fostul ministru al Justiţiei a explicat că alternativa pe care a respins-o din start era un recurs compensatoriu în bani – pe fiecare zi de detenţie în condiţii precare.
"Puteam alege calea simplă a recursului compensatoriu în bani – făcuseră asta şi alte state faţă de care CEDO a dat decizii similare, eram pe tărâm sigur. Suma variază între 8 EUR/zi în Italia şi 5 EUR/zi în Ungaria. Am ales o cale mai grea, a responsabilităţii. În discuţii la CEDO şi în Guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o ţară ca a noastră în care cele mai multe şcoli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiţii în spitale, în care studenţii stau în cămine care oferă cam aceleaşi condiţii de suprafaţă minimă ca penitenciarele, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Şi nu de către un ministru venit într-un Guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetăţeni au murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecţii spitaliceşti din cauza precarităţii din sistemul de sănătate", a argumentat Raluca Prună.
Tehnocrata a precizat că recursul compensatoriu în zile aşa cum l-a promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de Guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp. Gătiţi aici toată expunerea de motive, statistici şi impact.
"Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare şi nu peste tot condiţiile erau precare sub aspectul suprafeţei minime de 3 mp per deţinut. Nu putem face generalizări. Până şi în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafaţă minimă ale CEDO. Parlamentul a făcut generalizări şi a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esenţial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaţilor", a afirmat Raluca Prună.
Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiţii neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafaţa minimă în loc ce 3 mp propuşi în proiectul iniţial; generalizarea de la camera de detenţie la clădire; mărirea beneficiilor în zile câştigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condiţiile şi au crescut toate beneficiile.
"Prin urmare, este o laşitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu are nici un amestec şi că e surprins. Asta după ce, înainte să priceapă ce efecte se produc, s-a lăudat cu proiectul... Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza că relaxarea tuturor condiţiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era să meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esenţiale, şi să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii. Că nu poate exista nici un fel de dreptate în generalizări de tipul toată-lumea-din-clădirea-x-din-penitenciarul-y-stă-în-condiţii-precare. Că asta are efecte asupra executării mandatelor europene de arestare - nu ştiu dacă s-a gândit la asta până acum, pariul meu este că nu", a punctat Raluca Prună.
Potrivit tehnocratei, rolul lui Tudorel Toader de ministru era să vorbească din timp despre efectele modificărilor din Parlament, să atragă atenţia asupra acestor efecte, nu să se declare surprins post factum şi nicidecum să dea vina implicit pe ea pentru efectele legii aşa cum a fost modificată de Parlament.
"Eu am onoare şi răspund oricând pentru proiectul pe care l-am promovat. După o consultare publică. Îmi asum că am ales un recurs compensatoriu în zile câştigate, nu în bani. Şi efectele pe mecanismul aşa cum l-am propus erau mult reduse, drepte şi nu o cale scurtă de a eluda pedeapsa pronunţată de instanţa. Pentru că eu şi echipa mea am făcut proiecţii cu ANP, nu am pus degetul pe nişte cifre pe care le-am visat noaptea. Dar aşa e politica în care a intrat domnul Toader şi în care face orice ca să poată rămâne, ipocrită şi fără asumarea vreunei răspunderi. Nimic nou în ce îl priveşte pe domnul Toader. Acelaşi domn care spunea nonşalant şi că proiectele de modificare ale legilor justiţiei pe care le-a prezentat pe 23 august 2017 au trecut prin consultare publică încă din 2016. Pentru că vrea să inducă ideea că proiectele - al său şi al meu, sunt aceleaşi… E ca la radio Erevan, sunt aceleaşi dar diferite, al domniei sale cu multe bombe incluse pe faţă întru răpunerea oricărei independenţe a justiţiei. Vestea bună e că deşi cei care conduc ţara ne vor proşti, nu suntem toţi aşa", a conchis Raluca Prună.
