Japonia: primul-ministru Shinzou Abe pregăteşte o lege pentru protejarea secretelor de stat
alte articole
Japonia nu va mai fi un paradis pentru spionii din întreaga lume. Guvernul japonez condus de "şoimul" naţionalist Shinzou Abe, supune la vot în Camerei Reprezentanţilor o Lege privind protecţia secretelor (tokutei himitsu hogo hōan). O lege care va face secretele guvernului Tokyo mai puţin accesibile, dar care, potrivit analiştilor, subminează fundamentele democraţiei în Japonia, relatează Il Fatto Quotidiano.
La 24 octombrie, miniştrii guvernului japonez au ajuns la un acord cu privire la proiectul de lege care va duce la creşterea pedepselor împotriva celor care publică secrete de stat. Propunerea identifică patru domenii: de apărare, diplomaţie, spionaj şi de prevenire a terorismului. Informaţiile a căror publicare sunt considerate în detrimentul "securităţii naţionale şi a cetăţenilor" pot fi definite "secrete speciale" de miniştrii guvernului - şi nu doar de Ministerul Apărării - şi protejate timp de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire până la un maxim de 30 de ani.
Dacă legea intră în vigoare, cine va dezvălui informaţii protejate va putea primi o pedeapsă de până la maxim cinci ani de închisoare.
Guvernul de la Tokyo comunică faptul că măsura este necesară pentru a răspunde accentuării tensiunilor cu ţările vecine în extremul asiatic (în special China şi Coreea de Nord). Scopul lui Shinzou Abe este acela de a stabili un Consiliu Naţional de Securitate bazat pe modelul american şi un control mai direct al aparatului de apărare pe teritoriului naţional.
Dacă ultima schimbare de lege va trece, primul ministrul ar putea deveni "a treia parte" care va avea sarcina să supravegheze alegerea informaţiilor ce vor deveni secrete. O alegere numită "absurdă", de către un parlamentar al Partidului de Restaurare, conservator şi ultra-naţionalist care, de asemenea, a discutat cu majoritatea guvernului despre posibilele modificări la textul propunerii de lege.
Yasuhiro Nakasone, ultimul prim-ministru nipon în 1985 a încercat să adopte o lege cu privire la secretul de stat, dar fără succes. La acel moment "dreptul de a şti" a triumfat
Noua lege ar fi necesară pentru numeroasele proteste ale Aliaţilor (Statele Unite ale Americii în special), împotriva renumitei "permeabilităţi" de informaţii confidenţiale ale birocraţiei japoneze, care în anii războiului rece a făcut din Japonia "paradisul spionilor". Definiţia a fost inventată de Yasuhiro Nakasone, ultimul prim-ministru nipon care în 1985 a încercat să adopte o lege cu privire la secretul de stat, dar fără succes. La acel moment "dreptul de a şti" a triumfat. Acelaşi drept pe care astăzi asociaţiile de presă, autorii şi avocaţii îl pun ca o prioritate de top împotriva acţiunilor guvernului.
Aprobarea legii nu însemnă sfârşitul paradisului spionilor ci numai dreptul cetăţenilor japonezi de a fi informaţi. Într-un apel de pe site-ul său, Asociaţia pentru presa liberă (Jiyū hodo kyōkai), reaminteşte rolul vital al jurnalismului într-o ţară în care indicele libertăţii presei a căzut de pe locul 22 pe locul 53 în clasamentul Reporterilor Fără Frontiere. Şi există chiar şi cei care, la fel ca parlamentarul independent Taro Yamamoto, vorbesc de un "coup" al guvernului şi birocraţie.
Dar teama care începe să se răspândească în opinia publică japoneză este că legea poate fi, de asemenea, folosită de către guvern pentru a ascunde informaţii "incomode" cu privire la criza prelungită de la Fukushima şi contaminarea mediului de materiale radioactive. Ei acuză că a fost deja ascuns prea mult chiar şi fără această lege ad-hoc.
