Iranul vrea să intervină în problema siriană. Ce ascunde Hassan Rouhani

Una din cele mai sensibile chestiuni din prezent, dosarul sirian, este în centrul atenţiei internaţionale.

"Guvernul meu este pregătit să ajute la facilitarea dialogului între guvernul sirian şi opoziţie", a declarat preşedintele Iranului, Hassan Rouhani într-un articol publicat joi pe site-ul Washington Post.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a anunţat joi seară că preşedintele iranian i-a cerut o întrevedere "săptămâna viitoare" în timpul Adunării generale a ONU pentru a discuta problema siriană. O întâlnire între cei doi şefi de stat ar avea un caracter excepţional, în contextul în care o astfel de reuniune nu a mai avut loc de mai mulţi ani.

Preşedintele iranian a declarat joi, în cadrul unui interviu la postul de televiziune american NBC, că nu exclude o întâlnire cu Barack Obama.

"Nu am niciun proiect de întâlnire cu preşedintele Obama în programul nostru", dar "totul este posibil în lumea politicii", a declarat Rouhani, care în ultima vreme a făcut mai multe declaraţii conciliatoare la adresa SUA.

În acelaşi timp, Rouhani a salutat tonul "pozitiv şi constructiv" al liderului american şi speră la "mici paşi" diplomatici între cele două state care sunt pe poziţii adverse.

"Consider că declaraţiile lui Rouhani sunt foarte pozitive, însă totul trebuie pus la încercare şi vom vedea în ce direcţie vom merge", a precizat joi secretarul de Stat american John Kerry.

Hassan Rouhani a susţinut joi că Guvernul său "este pregătit să ajute la facilitarea dialogului între guvernul sirian şi opoziţie". Recent alesul preşedinte iranian a făcut o serie de declaraţii conciliatoare la adresa SUA şi a comunităţii internaţionale şi conduce o politică de "întâlniri constructive".

În viziunea lui, o "abordare constructivă a diplomaţiei nu înseamnă renunţarea la pretenţile fiecăruia".

"Asta înseamnă întâlniri cu omologii, pe picior de egalitate şi în respect reciproc, pentru a răspunde preocupărilor împărtăşite şi a atinge obiective comune", a scris el pentru Washington Post.

Liderul iranian le-a recomandat ţărilor să caute modalităţii de reacţie din care toată lumea să aibă de câştigat, nu să se folosească "forţa brută" de combatere a terorismului, extremismului, criminalităţii informatice şi a altor provocări.

"De mult a apus vremea vendetelor", a scris acesta. "Se aşteaptă lideri mondiali care să conducă la transformarea ameninţărilor în oportunităţi".

Articolul pare a fi cel mai recent semnal al lui Rouhani care caută o dezgheţare a relaţiilor cu SUA şi cu alte ţări occidentale. Occidentul este convins că Iranul îşi dezvoltă arme nucleare sub umbrela programului nuclear paşnic şi au impus sancţiuni economice care au deteriorat economia statului.

În cadrul interviului cu NBC, Rouhani a declarat că ţara sa nu va dezvolta arme nucleare şi nu a manifestat nicio dorinţă de a renunţa la "programul de energie nucleară paşnică" al Iranului.

Cu toate acestea, viziunea preşedintelui iranian riscă să fie primită cu mare prudenţă de SUA, care a acuzat de nenumărate ori Iranul că susţine financiar, cu arme şi soldaţi regimul lui Assad. Cele două state nu mai întreţin relaţii diplomatice de aproximativ 35 de ani, după ce Revoluţia Islamică a pus la cârma Iranului fundamentalişti islamici.

Iranul, un aliat al regimului sirian, încearcă să preîntâmpine un eventual atac american împotrvia regimului lui Assad.

Obama nu vrea să lase nepedepsit atacul cu arme chimice lansat la 21 august, regimul lui Assad fiind acuzat că în timpul unei ofensive la est şi vest de capitala Damasc, a utilizat arme chimice care au dus la moartea a aproximativ 1.500 de persoane, din care peste 400 de copii. Regimul sirian neagă vehement acest atac.

Implicarea Iranului în conflictul sirian

Războiul intern din Siria s-a declanşat în martie 2011 când au avut loc revolte interne care au marcat debutul unui conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate lui Bashar al-Assad. Numărul morţilor este de peste 100.000 de oameni, conform estimărilor ONU.

Implicarea Iranului în conflictul sirian este strâns legată de Hezbollah, susţin experţii. Mişcarea Hezbollah, un grup etnic şiit susţinut de Iran, are un rol central în politica din Liban, unde controlează guvernul din 2011. Militanţii săi luptă în Siria, alături de regimul preşedintelui Bashar Assad, într-un război civil în care rebelii încearcă să răstoarne regimul dictatorial al lui Assad.

”Partidul lui Dumnezeu” ar fi traducerea numelui pe care gruparea îl poartă de la înfiinţarea sa, la iniţiativa Gardienilor Revoluţiei iraniene, în urma invaziei israeliene din Liban.

Şeful serviciilor secrete israeliene a declarat că Iranul şi Hezbollah au organizat o forţă de 50.000 de oameni în Siria pentru a susţine regimul lui Assad şi a-şi menţine influenţa după căderea acestuia. Oficialul israelian a atras atenţia, în cadrul unei conferinţe din luna martie, asupra faptului că trupele lui Assad au la dispoziţie arme chimice.

Conform oficialului, Iranul vizează dublarea a ceea ce regimul sirian şi Iranul numesc „Armata poporului”, formată din luptători Hezbollah şi finanţată de Iran cu scopul susţinerii regimului Assad în lupta acestuia contra insurgenţilor sirieni sunniţi care vor răsturnarea puterii de la Damasc.

Centrul Meir Amit susţine într-un raport că această "armată populară" ar putea da "Iranului şi Hezbollah-ului un punct de sprijin în zonele populate de şiiţi şi alawiţi, ajutându-i să devină factori importanţi în arena siriană într-o eră post-Bashar Assad".

În acest context este destul de dificil ca SUA şi ţările occidentale să pună bază pe declaraţiile binevoitoare ale liderului iranian.