Le Monde: După Siria, Rusia aruncă în joc cartea iraniană
Îmbărbătat de succesele diplomatice ale Rusiei în soluţionarea problemei siriene, preşedintele rus a trecut la ofensivă şi pe frontul iranian, devenit încă un atu în noul său joc regional. Liderul de la Kremlin intenţionează să-şi asume rolul de important mediator al Occidentului în reglementarea problemei nucleare iraniene, pe care preşedintele american Barack Obama a calificat-o "mai importantă decât armele chimice", notează cotidianul francez Le Monde, preluat de Inopressa.ru.
Vladimir Putin s-a străduit să fie primul şef de stat care să aibă o întrevedere cu nou preşedinte iranian Hassan Rouhani, mai dispus probabil decât predecesorul său Mahmoud Ahmadinejad la compromisuri, în speranţa de a reduce povara sancţiunilor internaţionale la adresa ţării sale.
Preşedinţii rus şi iranian au discutat la 13 septembrie, în timpul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS). Luând în mâinile sale soluţionarea crizei siriene, Moscova a căpătat mai multă autoritate în ochii Teheranului. De astfel, Siria a fost subiectul central în discuţiile dintre cei doi preşedinţi. Rusia şi Iranul vor să se folosească de autoritatea lor la conferinţa Geneva-2, în timpul căreia trebuie să fie creionate contururile unei ipotetice perioade de tranziţie în Siria.
Desigur, întrevederea din 13 septembrie nu a fost lipsită de tensiuni, continuă Le Monde. Iranul i-a cerut Moscovei să-i restituie cele 4 miliarde de dolari, în condiţiile în care nu a livrat sistemele antirachetă S-300, ca urmare a anulării contractului din 2010, din cauza adoptării de noi sancţiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) faţă de Teheran. Putin a încercat să aplaneze conflictul şi i-ar fi promis Iranului sisteme antirachetă 'Antei-2500', cu condiţia ca Teheranul să-şi revoce plângerea de la Curtea de arbitraj de la Geneva.
În afară de aceasta, a fost înregistrat un acord în ceea ce priveşte construcţia unui al doilea reactor pentru centrala nucleară de la Bhusher. În opinia experţilor, este vorba în primul rând de un pas politic, în condiţiile în care acest proiect nu este unul rentabil pentru industria nucleară rusă.
Sprijinul din partea Rusiei majorează importanţa Iranului, într-un moment când trebuie să fie reluate negocierile pe marginea problemei nucleare în format "5+1" (Rusia, SUA, China, Marea Britanie, Franţa plus Germania), subliniază cotidianul francez.
Moscova este convinsă că parteneriatul cu Iranul are o importanţă strategică. În condiţiile amplificării radicalismului sunit la graniţele sale, Rusia vede în Iran un stat-tampon. Perspectiva retragerii trupelor americane din Afganistan, în 2014, a devenit încă o durere de cap pentru ruşi, care vor să-şi asigure susţinerea Teheranului pentru situaţia apariţiei de probleme în sfera sa de influenţă din Asia Centrală.
Rusia, care şi-a pierdut principalii aliaţi arabi suniţi (Irakul lui Saddam Hussein şi Libia lui Moammer Ghaddafi) şi care niciodată nu a avut bune relaţii cu monarhiile Golfului Persic, este destul de interesată să mizeze până la capăt pe cartea şiită, conchide publicaţia franceză.
