Kommersant: Locul principalului oponent al SUA, rezervat de obicei Chinei, a fost preluat de Rusia

Conflictul dintre SUA şi China, considerat confruntarea-cheie a lumii contemporane, cedează locul unui nou duel. Ultimele evenimente consolidează rolul Rusiei de principal oponent al SUA în probleme mondiale. De altfel, acest lucru este în avantajul Beijingului, care aspiră la rolul de lider în "G2", alături de Washington, potrivit cotidianului rus Kommersant.
Epoch Times România
18.09.2013

Conflictul dintre SUA şi China, considerat confruntarea-cheie a lumii contemporane, cedează locul unui nou duel. Ultimele evenimente consolidează rolul Rusiei de principal oponent al SUA în probleme mondiale. De altfel, acest lucru este în avantajul Beijingului, care aspiră la rolul de lider în "G2", alături de Washington, potrivit cotidianului rus Kommersant.

Realegerea lui Barack Obama pentru un al doilea mandat prezidenţial a coincis cu o acutizare fără precedent, toamna trecută, a relaţiilor americano-chineze. Creşterea numărului de factori de iritare reciprocă - de le dezechilibrul comercial şi cursul yuanului până la problemele de securitate din regiunea Asia-Pacific - a determinat Washingtonul să se ocupe urgent de elaborarea unei "noi politici chineze". Popularul altădată concept G2, format din SUA şi China, care se puneau de acord asupra unei administrări în comun a lumii, a fost supus reevaluării. G2 a compărut ca o pereche de superputeri, orientate nu spre cooperare, ci spre concurenţă.

Despre necesitatea de a ţine în frâu China a început să se vorbească în SUA încă înainte de alegerile prezidenţiale, Obama dând de înţeles că este conştient de acuitatea "problemei siriene" pentru Statele Unite. Însă, dacă în ceea ce priveşte problema chineză Obama şi contracandidatul său republican Mitt Romney aveau opinii oarecum asemănătoare, în privinţa relaţiilor cu Rusia cei doi aveau păreri radical diferite.

Retorica electorală a republicanului Romney abunda în atacuri la adresa Rusiei şi a preşedintelui rus, catalogat drept "tiran" şi "ameninţare la adresa stabilităţii şi păcii de pe planetă", în timp ce Barack Obama, fidel codului neoficial al resetării, îi trimitea Moscovei semnale privind deschiderea sa de a ajunge la un acord în ceea ce priveşte sistemul antirachetă şi alte probleme importante (Siria, Iran). În această situaţie, principala ameninţare la adresa relaţiilor dintre cele două ţări a fost declarat Mitt Romney: Moscova a dat clar de înţeles că în cazul victoriei sale relaţiile ruso-americane vor fi aruncate cu ani în urmă.

Cu toate acestea, deteriorarea vertiginoasă a relaţiilor ruso-americane a avut loc fără Mitt Romney. În mod paradoxal, aceste relaţii s-au deteriorat radical după ce Obama a obţinut un al doilea mandat prezidenţial. "Războiul cuvintelor şi declaraţiilor" dintre Moscova şi Washington a trimis în plan secund confruntarea dintre China şi SUA, constată Kommersant.

Chiar dacă disputa cu SUA nu a dispărut cu totul, după schimbarea conducerii supreme chineze Beijingul s-a concentrat asupra unui obiectiv intern ambiţios: realizarea "visului chinez". Pedalarea pe evidentele divergenţe cu SUA nu făcea parte din planurile noilor autorităţi chineze. Astfel, Beijingul a dat de înţeles că este dispus să cedeze Moscovei rolul de principal oponent al Washingtonului.

Acest lucru s-a manifestat în special în cazul Edward Snowden, subliniază cotidianul rus, amintind că, după ce a desecretizat la Hong Kong materiale ale serviciilor secrete americane, fostul agent al CIA s-a pomenit pe aeroportul rus Şeremetievo.

În scandalul din jurul lui Snowden, care l-a determinat pe Obama să-şi anuleze vizita la Moscova în ajunul summitului G20, reacţia părţii chineze este destul de simbolică. În timp ce autorităţile chineze au preferat să nu comenteze situaţia, mass-media guvernamentale au salutat acţiunile Moscovei, "care a repurtat o victorie asupra SUA". Comentatorii chinezi îi urau Rusiei să manifeste în relaţiile cu America aceeaşi fermitate şi pe viitor, precum şi "noi victorii".

Acest sfat s-a dovedit util deja la summitul G20 de la Sank Petersburg. În situaţia în care agenda economică a fost umbrită de criza siriană, principalul oponent al Washingtonului a devenit nu Beijingul, ci Moscova. În timp ce liderul chinez Xi Jinping, care avea aceeaşi poziţie ca Rusia în problema armelor chimice şi a planurilor de atac asupra Siriei, se abţinea de la critici la adresa conducerii americane, Putin l-a catalogat chiar înainte de summit pe secretarul de stat al SUA, John Kerry, drept "mincinos". După summit, nu doar mass-media ruse, ci şi cele străine au interpretat rezultatele reuniunii ca pe o victorie a lui Putin în duelul cu Obama.

Summitul G20 a devenit un punct de pornire pentru o nouă ofensivă diplomatică a Moscovei pe direcţie americană. Mergând la devansare, Rusia l-a pus pe preşedintele american în situaţia neobişnuită a celui care se apără. Iniţial, propunerea Rusiei privind punerea armelor chimice ale Damascului sub control internaţional l-a obligat pe Obama să amâne audierile din Congres cu privire la un atac armat împotriva regimului Assad.

Obţinând cel puţin o amânare a atacului la adresa Siriei, Putin a făcut pasul următor: s-a adresat "direct poporului Americii şi liderilor săi politici", într-un articol publicat în The New York Times. Reprezentând ultima versiune a manifestului politic extern al Moscovei, articolul a devenit cel mai răsunător mesaj de acest gen din istoria Rusiei independente, este de părere cotidianul moscovit.

Explicând poziţia Rusiei în problema siriană, Putin vorbeşte despre structura lumii moderne, despre regulile acesteia, precum şi despre relaţiile ruso-americane şi rolul SUA în ordinea globală. De data aceasta, liderul rus compare nu în rolul criticului vehement antiamerican din timpul "discursului de la Munchen", ci în cel al unui lector care îi explică răbdător auditoriului caracterul păgubos al "exclusivităţii americane".

Majoritatea reacţiilor cititorilor la acest articol, unele reţinut pozitive, demonstrează că preşedintele rus a reuşit să stimuleze o discuţie în interiorul SUA despre ce reprezintă singura superputere din lume şi care sunt punctele sale vulnerabile.

O altă reacţie caracteristică a venit din partea unui cititor cu iniţialele AR, din oraşul natal al lui Obama, Chicago. "Este absolut posibil ca, în acest caz, auditoriul lui Putin să nu fie poporul american, ci cetăţenii restului lumii. Putin vrea să fie eroul lor - al celor care se ridică împotriva SUA, care le dezvăluie făţărnicia. Nu-l cred pe Putin, însă consider că el exploatează acel punct slab pe care noi trebuie să-l corectăm", a comentat cititorul american.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor