Iranul pune cărţile pe masă în problema nucleară

Marile puteri examinează la Geneva, cu cea mai mare atenţie, propunerile Iranului în vederea depăşirii crizei provocate de programul său nuclear, notează, miercuri, cotidianul francez Le Figaro, care constată o primă mare diferenţă faţă de negocierile precedente, şi anume că de data aceasta nu s-a sesizat „nicio notă falsă în ambianţă”.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, au apărut zâmbitori în fotografii. De altfel, în ajun, cei doi au luat masa împreună. Prezentarea propunerilor iraniene, argumentate printr-un 'powerpoint', a fost făcută, contrar obiceiului, în engleză. La Geneva s-a făcut totul pentru a menţine atmosfera 'optimistă' care înconjoară reluarea negocierilor dintre Iran şi cele şase puteri (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania). Totul include şi camuflarea, cu ajutorul unui mare ecran alb, a unui basorelief în marmură reprezentând un bărbat gol, chiar la intrarea în sala de consiliu a Palatului Naţiunilor, subliniază publicaţia franceză.

Cu toate acestea, forma nu este suficientă pentru a masca divergenţele de fond ce continuă să opună Teheranul occidentalilor, în ceea ce priveşte programul nuclear iranian. Potrivit părţii iraniene, planul 'logic şi echilibrat' al Teheranului a fost bine primit de marile puteri. Înseamnă oare că acest lucru este suficient pentru a apropia cele două viziuni şi a le reuni într-un compromis final? Nimic nu este mai puţin sigur, potrivit Le Figaro.

Punctele potenţiale de blocaj rămân numeroase. În timpul ultimelor negocieri, de la Almatî (Kazahstan), occidentalii îi cereau Iranului să-şi îngheţe programul de îmbogăţire a uraniului la 20%, nivel critic pentru fabricarea bombei nucleare. De asemenea, ei cereau transferarea în străinătate a stocurilor de 20% deja existente, o întărire a regimului de inspecţie din partea Naţiunilor Unite şi limitarea numărului de centrifuge.

Săptămâna trecută, ministrul de externe al Franţei, Laurent Fabius, a ridicat şi problema sensibilă a reactorului cu plutoniu de la Arak, altă filieră ce permite fabricarea armei nucleare, reactor care odată finalizat, în maxim un an, 'nu va mai putea fi distrus', din cauza riscului de scurgeri.

Însă, chiar înainte de a sosi la Geneva, negociatorii iranieni au respins propunerea de la Almatî, declarând că nu vor transfera în afara graniţelor 'niciun gram' din stocurile lor de uraniu îmbogăţit la 20% şi că negocierile nu vor putea viza decât 'forma, cantitatea şi alte niveluri de îmbogăţire' a uraniului. În schimb, iranienii ar dori stoparea sancţiunilor care le subminează economia. Şeful negociatorilor iranieni, Abbas Araghchi, a declarat că principiul inspecţiilor surpriză la siturile nucleare iraniene nu figurează în oferta prezentată marilor puteri.

Nimic nu părea să indice, marţi, eventuale compromisuri care ar putea fi făcute de cele două părţi pentru a ajunge la un acord. SUA, care şi-au relaxat recent poziţia faţă de Iran, au propus noi negocieri bilaterale cu responsabili iranieni: ofertă care ar putea deranja foarte tare Franţa, deja marginalizată de Washington şi Moscova în dosarul sirian. În faţa Iranului, Parisul nu a lăsat garda jos şi doreşte ca toate opţiunile să fie menţinute pe masă, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, precizează Le Figaro.

După chestiuni de 'principiu' şi 'generalităţi', Iranul şi cele şase mari puteri urmează să intre miercuri în detalii ale negocierilor. Acestea ar putea dura săptămâni în şir. Propunerea iraniană va fi examinată 'cu lupa' de puterile occidentale. 'Diavolul este întotdeauna în detalii', comentează o sursă diplomatică. Deciziile finale vor fi luate la Teheran, de către Consiliul Suprem al Securităţii Naţionale, dominat de 'uliii' iranieni.