Rusia îşi întăreşte controlul asupra Abhaziei

Rusia şi-a întărit controlul asupra provinciei separatiste georgiene Abhazia printr-un acord de alianţă şi parteneriat strategic semnat luni, anunţat de Kremlin într-un comunicat de presă.

Acordul, care prevede “o cooperare mai strânsă între Rusia şi Abhazia în domeniile social, economic şi umanitare, dar şi în probleme de politică externă, apărare şi securitate”, a fost semnat de preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său abhaz Raul Hadjimba, la Soci.

Abhazia este o regiune separatistă a Georgiei, care s-a desprins după un scurt război în anii '90, beneficiind de sprijinul masiv al Kremlinului, ca urmare a politicii de menţinere a conflictelor îngheţate de la periferiile sale.

Aşa-numita republică Abhază nu este recunoscută decât de o mână de ţări, majoritatea aflate sub influenţa Rusiei.

Anunţul de ieri a atras criticile Georgiei cu privire la anexarea unei părţi a teritoriului ei şi a trimis semnal de alarmă rezidenţilor din Abhazia, care se tem că oligarhii ruşi le vor cumpăra en-gros preţioasa fâşie de coastă.

Acordul a ridicat temeri în Vest privind ambiţiile teritoriale ale liderului rus, mai ales după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în luna martie.

Conform acordului semnat, formaţiuni militare ruse şi abhaze vor alcătui o forţă comună condusă de un comandant rus.

Putin a declarat că Moscova îşi va dubla subvenţiile către Abhazia la aproximativ 9,3 miliarde de ruble (peste 200 de milioane de dolari) anul viitor.

Fiind încheiat în mijlocul unor relaţii tensionate între Rusia şi Vest datorită rolului jucat de Moscova în criza ucraineană, acest acord ridică unele întrebări cu privire la planurile liderilor de la Kremlin.

Regiunea Mării Negre a fost întotdeauna considerată importantă pentru Rusia, care a justificat anexarea Crimeei spunând că va garanta că navele NATO nu vor fi niciodată primite în peninsulă, care este o bază pentru Flota Rusă din Marea Neagră.

Asemenea Statelor Unite, secretarul general al NATO a condamnat acordul, declarând că Alianţa susţine suveranitatea Georgiei. Stoltenberg a cerut Rusiei să îşi schimbe decizia de a recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud, o altă provincie georgiană separatistă, ca state independente.

“Aşa zisul tratat nu contribuie la rezolvarea paşnică şi durabilă a situaţiei din Georgia”, a declarat Jens Stoltenberg. “Din contră, acest acord încalcă suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi contrazice în mod flagrant principiile legii internaţionale, principiile OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi angajamentele internaţionale ale Rusiei.”

Liderul Abhaziei, Alexander Ankvab, a fost forţat să se retragă de la putere mai devreme în acest an sub presiunea manifestanţilor care, aparent, au fost încurajaţi de Kremlin.

Raul Hadjimba, un fost ofiţer sovietic al KGB, a fost ales preşedinte în cadrul unor alegeri din luna august pe care Georgia le-a declarat ilegale.

Spre deosebire de Ankvab, care a rezistat presiunilor Moscovei de a permite oligarhilor să cumpere proprietăţi sau active în Abhazia, Hadjimba este obedient faţă de cerinţele Rusiei.

Relaţiilor ruso-georgiene s-au deteriorat masiv în 2008, după întâlnirea NATO de la Bucureşti, când Occidentul a permis vehicularea ideei că Rusia şi apoi Georgia ar putea deveni parteneri NATO.

Putin şi-a manifestat vehement opoziţia, iar după numai 2 săptămâni, a început manevre politice şi militare care au dus, în final, la invadarea Georgiei de către unităţi militare ruse, în august 2008.

Blocul politic Visul Georgian condus de miliardarul prorus Bidzina Ivanişvili, care a învins partidul lui Saakaşvili în cadrul alegerilor parlamentare din 2012, a urmărit să repare relaţiile cu Moscova. Relaţiile economice s-au îmbunătăţit, dar legăturile politice au rămas suspendate datorită refuzului Moscovei de a da înapoi în problema statutului regiunilor separatiste georgiene.