Solidaritatea Europei împotriva agresiunii ruse s-a frânt

Naţiunile vestice ar trebui să nu mai ameninţe Rusia cu noi sancţiuni şi în schimb să reducă restricţiile existente în schimbul realizării unui progres în procesul de pace din Ucraina, a declarat luni într-un interviu preşedintele francez Francois Hollande.

Împingându-l pe liderul rus Vladimir Putin într-un colţ nu va funcţiona, a declarat el. Atitudinea este comună şi altor politicieni europeni care nu mai susţin atât de intens sancţiunile, care au eşuat să oprească conflictul ucrainean care a intrat în cel de-al doilea an de desfăşurare.

“Eu nu sunt adeptul unei politici de realizare a unor scopuri prin înrăutăţirea situaţiei”, a declarat Hollande postului de radio France Inter. “Cred că sancţiunile ar trebui să se oprească acum.”

Socialistul Hollande a devenit mult mai direct în susţinerea Rusiei, aproape transformând-o într-o victimă a circumstanţelor actuale. “Putin nu doreşte să anexeze estul Ucrainei, sunt sigur – mi-a spus-o chiar el. El doreşte să rămână influent şi ca Ucraina să nu devină membră a NATO. Putin nu doreşte să aibă o armată la graniţele Rusiei”, a mai spus Hollande.

Vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, a semnalat de asemenea îngrijorări în privinţa efectului sancţiunilor asupra stabilităţii Rusiei.

“Scopul nu a fost acela de a împinge Rusia în haos din punct de vedere politic şi economic”, a declarat vicecancelarul ziarului Bild am Sonntag.

Germania este cea mai influentă voce europeană în chestiunea sancţiunilor şi se presupune în general că puţine se vor întâmpla fără aprobarea cancelarului german Angela Merkel. Biroul acesteia a clarificat agenţiei Reuters că “noi avem o idee foarte clară asupra a ceea ce constituie un progres real” înainte ca Germania să ia în considerare ridicarea sancţiunilor existente.

Discuţiile de pace dintre liderii Rusiei, Ucrainei, Franţei şi Germaniei sunt programate pentru 15 ianuarie dar Merkel nu va participa dacă nu este destul de probabilă încheierea unui nou acord.

Recent, violenţele din estul Ucrainei s-au intensificat, a declarat luni Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în special în jurul oraşului Doneţk.

În cealaltă regiune separatistă, Lugansk, au izbucnit lupte dure între grupurile separatiste înarmate.

Republica Populară Lugansk a raportat pe website-ul său că oficialii securităţii l-au ucis pe Alekandr Bednov, comandantul unei miliţii pro-ruse cunoscute sub numele de Batalionul Batman, după ce acesta s-a opus arestării pentru o serie de acuzaţii legate de şantaj şi crimă. Susţinătorii lui Bednov au postat un material video spunând că maşina sa a fost ciuruită de gloanţe într-o ambuscadă şi că nu i s-a oferit şansa de a se preda.

În alte locuri din Ucraina, alte forme de violenţă afectează chiar şi oraşele aflate la distanţă mai mare de liniile de front. Atacatori cu bombe şi asasini vizează numeroasele grupuri de voluntari care organizează strângeri de donaţii – de la alimente până la armură de corp – pentru armata ucraineană presată financiar.

În cursul nopţii de duminică, o bombă a explodat la intrarea unui centru de voluntari din Odessa, distrugând geamurile unei clădiri cu apartamente din apropiere, iar un dispozitiv incendiar a fost aruncat asupra uşii unui alt centru din Khernes, est de Odessa. Nimeni nu a fost rănit dar poliţia ucraineană a declarat că atacul cu bombă din Odessa este un act terorist.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia s-a complicat cu atât mai mult cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zona Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.