Ungaria a reluat livrările de gaze către Ucraina

(SAMUEL KUBANI / AFP / Getty Images)

Ungaria a reluat livrările de gaz către vecina Ucraina, a declarat duminică operatorul ungar al reţelei de gazoducte FGSZ, după ce a suspendat livrările în septembrie 2014, declanşând o serie de critici din partea companiei ucrainene de gaz Naftogaz.

“Pot confirma că livrările de gaz din Ungaria către Ucraina au început”, a declarat purtătoarea de cuvânt a FGSZ Edina Lakatos.

Lakatos a declarat că sâmbătă au fost deja livraţi 2,6 milioane de metri cubi de gaz.

FGSZ a decis în 25 septembrie 2014 să suspende livrările către Ucraina pe termen nedefinit, fapt care a fost criticat de compania ucraineană de gaze Naftogaz, deţinută de stat, susţinând că este o măsură neaşteptată şi fără explicaţii.

Suspendarea a avut loc la doar câteva zile după întâlnirea de la Budapesta dintre Alexei Miller, şeful companiei de gaz rusesc Gazprom, şi premierul ungar Viktor Orban, care deseori a avertizat că nu doreşte să strice relaţiile comerciale cu Rusia.

La acea vreme, FGSZ a declarat că suspendarea urmăreşte să susţină o creştere a cererii. Dar ulterior, Orban a justificat măsura prin necesitatea de extindere a rezervelor interne de gaze.

Acesta a declarat că Ungaria trebuie să fie pregătită în cazul unei închideri a gazoductului care vine din Ucraina şi prin care tranzitează o mare parte din livrările Gazprom.

Conform operatorului ucrainean Ukrtransgaz, anul trecut Ucraina a importat în total 600 de milioane de metri cubi de gaz de la vecinul său vestic.

Ungaria are un gazoduct capabil să trimită anual Ucrainei până la 6,1 miliarde de metri cubi de gaze, sau un maxim zilnic de 16,8 milioane de metri cubi.

Livrările din Ungaria fac parte din efortul european de a ajuta Ucraina, care este afectată puternic de conflictul militar separatist din estul ţării şi de tensionarea relaţiilor cu Rusia.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia s-a complicat cu atât mai mult cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zona Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.