Institutul Cantacuzino revine "unde îi este locul." Producţia de vaccin antigripal, reluată experimental

Guvernul a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă prin care greu încercatul Institut Cantacuzino trece din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu patrimoniul şi personalul aferente.

Potrivit ordonanţei adoptate de Guvern, finanţarea activităţilor desfăşurate de institut se va realiza din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

"Institutul Cantacuzino se întoarce la Ministerul Sănătăţii.Este un demers firesc pentru începerea unui proces de revitalizare a institutului cu cea mai puternică bază tehnică şi recunoaştere din ţară în cercetare în microbiologie, epidemiologie moleculară şi imunologie.Multe vor trebui să se schimbe la Institutul Cantacuzino.", comenteză, pe Facebook, ministrul Vlad Voiculescu.

Tot de joi, a fost reluată experimental producţia de vaccin antigripal, a declarat, pentru News. ro, fostul manager al unităţii sanitare, Adrian Ionel, care a apreciat că, prin acest OUG, Cantacuzino revine unde îi este locul.

"Este foarte bine că (Institutul n.r.) a revenit acolo unde îi este locul. Cât a fost în subordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a fost scurtcircuitat de sistemul de sănătate, în condiţiile în care sunt probleme legate de infecţii nosocomiale, de infecţii respiratorii şi altele. Pot să va spun în exclusivitate, şi cu mare bucurie, că astăzi (joi, n.r.) am început producţia primului lot experimental de vaccin antigripal pe noile echipamente pe care le-am achiziţionat", a declarat Adrian Ionel, reamintind că este nevoie de susţinere financiară pentru repornirea celor trei linii noi de fabricaţie pentru vaccinurile difterotetanic, antirabic şi BCG.

"Este nevoie de susţinere financiară pentru construcţia unei noi linii de fabricaţie pentru vaccinurile difterotetanic, antirabic şi BCG pe care nu le mai fabrică nimeni. Investiţia va fi amortizată în doi ani şi jumătate-trei. Dar, dacă nu vom fi susţinuţi, iar activitatea de producţie nu va fi reluată pe noile tehnologii, atunci vom reveni la situaţia gravă în care ne-am aflat. Şi cercetarea trebuie să rămână la un loc cu producţia, altfel, dacă ar fi la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, am avea o struţo-cămilă care nu ar ajuta nimănui", a mai spus fostul director general.

Reamintim că, după ce, de-a lungul anilor, a ajuns să fabrice în jur de 300 de produse care au ferit românii de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie sau scarlatină, iar în laboratoarele sale a preparat medii de cultură, soluţii precum polidinul sau cantastimul, Institutul Cantacuzino a ajuns, în anul 2015, aproape pe butuci, cu datorii de 5 milioane de euro, cu conturile blocate, cu 500 de angajaţi din cei 1.600 câţi erau în '89, aceştia având drepturi salariale neplătite de luni de zile şi cu niciun vaccin pe linia de fabricaţie.

Declinul Institutului Cantacuzino a început în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţa a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, pe motiv că îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să aducă vaccinuri din import, relatează Hotnews.

La finele lui 2013, Institutul Cantacuzino a mai primit o lovitură grea. Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat instituţia că vaccinul antigripal pe care îl produce nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Teste efectuate în Franţa au confirmat probleme cu vaccinul făcut de Cantacuzino.

Ulterior, verificări efectuate la Cantacuzino au relevat, potrivit specialiştilor OMS, că institutul nu dispune de un plan de afaceri clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani.

Cei care au luptat pentru salvarea acestei instituţii - în 2015 au avut loc mai multe proteste pentru salvare Institutului - au acuzat că există interese ascunse în spatele stării în care a fost adus Institutul Cantacuzino. Pe de o parte, s-ar dori ca marii producători internaţionali de medicamente să nu aibă competitori pe plan intern iar, pe de altă parte, clădirile şi terenul de la Băneasa al institutului exercită o atracţie deosebită pentru rechinii imobiliari.

"Baza de cercetare din Băneasa devine un fel de Mecca a investitorilor. Amplasamentul ei l-ar fi interesat, printre alţii, şi pe Remus Truică, fostul şef de cabinet al premierului Adrian Năstase", arată Digi24 într-un amplu reportaj dedicat Institutului Cantacuzino.