În Turcia suflă vânt puternic de islamizare: guvernul anulează interdicţia vălului în licee

Noul cod referitor la vestimentaţie, introdus de către Guvernul turc, a intrat în vigoare vineri, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.

Guvernul de la Ankara a stabilit modul în care elevii turci trebuie să se prezinte în sala de clasă: pot purta vălul dar nu pot purta eşarfe, şepci sau pălării; sunt interzise genţile sau alte accesorii cu simboluri politice sau scrise; este interzisă vopsirea părului, tatuajele, pircing-ul, mustaţa, barba sau machiajul. Prevederile noului decret au stârnit ample controverse, mulţi turci considerând că sunt călcate în picioare unele dintre cele mai importante realizări ale Turciei moderne.

În Turcia suflă un vânt puternic de islamizare a Bosforului. Până acum "turbanul", aşa cum este numit vălul islamic în Turcia, era permis doar în şcolile religioase. De acum, în schimb, poate fi purtat în toate şcolile medii şi licee, fiind interzis doar în şcolile elementare.

Pe lângă subiecte precum consumul de alcool, relaţiile dintre fete şi băieţi sau educaţia religioasă, acum şi vestimentaţia a ajuns o temă de dezbatere în Turcia. Purtarea vălului ca simbol religios este o problemă care divizează profund Turcia, o ţară musulmană în proporţie de 99%, care se declară seculară şi are o Constituţie cu o amprentă de tip francez.

Măsura a stârnit deja o avalanşă de controverse deoarece interdicţia privind purtarea vălului în şcoli era unul dintre pilonii statului secular, dorit de fondatorul Turciei moderne, Kemal Ataturk Musfata.

În universităţi, interdicţia de a purta "turbanul" a fost desfiinţată printr-o reformă constituţională adoptată în 2008 de către guvernul islamic al lui Erdogan, dar, la scurt timp a intervenit o hotărâre a Curţii Constituţionale care a anulat-o. De fapt, purtarea vălului în universităţi este acum tolerată, la fel ca în multe birouri publice şi în Parlament. Acum un an, în schimb, a fost eliminată interdicţia de avea capul acoperit pentru femeile angajate în serviciul public.

Problema este că într-o ţară 99% musulmană, o profesoară sau un funcţionar public care nu poartă vălul pot fi uşor discriminaţi ca fiind creştin, evreu sau laic. Măsura seamănă cu modelul khomeinist în Iran, unde vălul nu este o libertate, ci o obligaţie pentru toate femeile. Pentru premierul Recep Tayyip Erdoğan, binecunoscut pentru politicile sale cu puternic caracter islamist, respectul pentru drepturile minoritarilor este doar un detaliu, lucru demonstrat şi de reprimarea dură a revoltei în Gezi Park.