Democraţia în Turcia lovită mortal: serviciul secret al Turciei primeşte puteri extraordinare

Preşedintele Turciei, Abdullah Gul şi premierul Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Turciei, Abdullah Gul şi premierul Recep Tayyip Erdogan. (ADEM ALTAN / AFP / GettyImages)

Preşedintele turc Abdullah Gul a aprobat un proiect de lege care extinde competenţele şi imunităţile agenţiei turce de spionaj, în ciuda reacţiilor puternice din partea partidelor de opoziţie care au susţinut că proiectul de lege va transforma ţara într-un "stat al serviciilor secrete".

Proiectul de lege a fost semnat de preşedinte a devenit lege pe 25 aprilie, în ciuda faptului că opoziţia a denunţă faptul că acesta va creşte puterile Organizaţiei Naţionale de Informaţii (MIT) fără a permite controale şi bilanţuri adecvate.

Noua legislaţie, adoptată săptămâna trecută de parlament după dezbateri aprinse, oferă posibilităţi extinse agenţiei MIT care poate acum să asculte conversaţii telefonice private, şi să colecteze informaţii legate de terorism şi crime internaţionale. Agenţii de spionaj au, de asemenea, o imunitate mai ridicată în ceea ce priveşte urmărirea penală. Legea prevede, totodată, pedepse cu închisoarea de până la 10 ani pentru jurnalişti şi alte persoane care publică informaţii considerate clasificate.

Unul dintre articolele cele mai controversate din proiectul de lege prevede că orice cetăţean care nu reuşeşte să ofere un document sau informaţii pe care MIT le solicită va fi judecat şi poate fi condamnat până la patru ani de închisoare.

Dar, legea prevede ca preşedintele va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la judecarea şefului MIT, după deliberările în parlament. În caz de urmărire penală, subsecretarul MIT va fi capabil să facă apel la preşedinte în termen de 10 zile şi să ridice obiecţii. Decizia ulterioară a preşedintelui cu privire la posibilitatea de a se continua sau nu urmărirea penală va fi definitivă. Acesta permite, de asemenea, înfiinţarea unei comisii parlamentare de control a acţiunilor MIT.

Mai mulţi analişti susţin că judecătorul Haşim Kılıç de la Curtea Constituţională, care a criticat puternic guvernul, poate anula legea MIT.

Contextul intern

Mai mulţi analişti sunt de părere că motivaţia acestei legi îşi are rădăcinile în conflictul dintre premierul turc Recept Erdogan şi Fethullah Gulen - un cleric turc moderat, auto exilat în SUA, care are influenţă în poliţie, armată şi în sistemul judiciar.

Social media şi diverse alte site-uri au fost umplute cu înregistrări ale fărădelegilor comise de miniştri turci, inclusiv prim-ministrul Tayyip Erdogan şi oameni de afaceri apropiaţi acestuia. Reamintim că un imens scandal de corupţie a izbucnit în decembrie odată cu arestarea unor oameni de afaceri apropiaţi lui Erdogan şi a trei fii de miniştri din cabinetul său, acuzaţi de corupţie organizată, spălare de bani şi contrabandă cu aur. De atunci, în scandal au fost implicaţi zeci de apropiaţi ai regimului, patroni, parlamentari ori funcţionari cu rang înalt, iar patru miniştri au fost deja demişi. Opoziţia cere demisia lui Erdogan, pe care îl acuză că încearcă să muşamalizeze scandalul.

Premierul turc acuză că scandalul de corupţie este rezultatul unui complot organizat împotriva guvernului său de Fethullah Gulen şi a răspuns făcând „curăţenie” masivă în cadrul poliţiei şi sistemului judiciar, schimbând din funcţii mii de ofiţeri şi zeci de procurori.

Guvernul Erdogan a blocat recent site-ul Youtube, la scurt timp după oprirea accesului la Twitter, deşi ulterior instanţele de judecată au decis ridicarea acestor restricţii. Blocarea Youtube a survenit la câteva ore după ce a fost publicată o înregistrare a unei conversaţii în care ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, şeful serviciului de informaţii (MIT) Hakan Fidan şi un general par că discută scenarii care ar putea duce la un atac turc împotriva militanţilor jihadişti din Siria. În înregistrarea publicată, o vocea care pare a lui Fidan propune trimiterea "a patru bărbaţi (în Siria - n.r.) pentru a lansa opt rachete pe un teren viran" în Turcia, cu scopul de a justifica o acţiune militară turcă.

Astfel de informaţii compromiţătoare au inundat internetul şi au pus o mare presiune asupra Guvernului condus de Erdogan şi a apropiaţilor săi. Pe de cealaltă parte Erdogan a continuat în ritm alert tentativele de a-şi consolida puterea printr-o serie de proiecte de legi.

Curtea Constituţională din Ankara, care în urmă aproximativ două săptămâni a ordonat re-deschiderea Twitter, a dat o altă lovitură prim-ministrului Erdogan respingând o lege, aprig contestată, care a fost aprobată în februarie şi care permitea guvernului să controleze sistemul judiciar. Ministrul Justiţiei, în fapt, cu noua lege putea numi membrii Consiliul Suprem al Judecătorilor şi Procurorilor (HSYK) sub autoritatea ministrului de Justiţie şi putea astfel avea ultimul cuvânt cu privire la numirea judecătorilor şi a procedurilor disciplinare.

Lupta pentru controlul instituţiilor şi blocarea informaţiilor sensibile este în continuă desfăşurare, în timp ce Erdogan se confruntă cu cea mai mare provocare a sa din cei 11 ani de când se află la putere.