Ianukovici dispare. Rusia presează. Încă doi protestatari împuscaţi

Preşedintele Ucrainei Viktor Ianukovici a intrat joi în concediu medical, lăsând în aer eforturile de negociere menite să rezolve criza politică prin care trece ţara, notează New York Times.

Potrivit unei declaraţii de pe site-ul Preşedinţiei publicată joi dimineaţă, preşedintele Ianukovici "intră în concediu medical din cauza unei boli respiratorii acute însoţite de o temperatură ridicată". Nu a fost oferită nicio indicaţie referitor la durata absenţei sale.

Ianukovici se confruntă cu presiuni din partea Rusiei pentru a adopta o atitudine mai dură faţă de protestatarii care se opun guvernului său, mai degrabă decât să continue negocierile, în urma cărora care ar putea să cedeze din putere membrilor pro-occidentali ai opoziţiei.

Intrarea în concediu medical intervine înainte de a semna abrogarea unor legi represive împotriva libertăţii de întrunire şi libertăţii de exprimare, care au stârnit ample controverse în comunitatea internaţională. Abrogarea legilor fusese adoptată marţi în Parlament, cu sprijin din partea partidului la putere, aceasta reprezentând o concesie semnificativă făcută opoziţiei, dar care nu are nicio valoare dacă nu este semnată de preşedinte.

Miercuri noaptea, doi protestatari au fost aduşi la spital cu răni provocate de gloanţe, iar unul dintre aceştia şi-a pierdut viaţa. Este vorba despre Aleksei Davidenko, un membru al opoziţiei din Consiliului oraşului Kiev. În total, 4 protestatari au fost ucişi prin împuşcare în ultimele zile, în ciuda faptului că Ministerul de Interne a negat faptul că poliţia a folosit gloanţe în ciocnirile cu protestatarii.

Împuşcăturile au survenit după câteva zile de calm relativ, în timp ce liderii opoziţiei şi guvernul au negociat concesii în Parlament şi protestatarii au eliberat o clădire guvernamentală ocupată miercuri, aparţinând Ministerului Agriculturii. Între timp, prim-ministrul, Mikola Azarov, a demisionat marţi.

Miercuri seară au apărut semne că negocierile nu mergeau în direcţia potrivită, atunci când Partidul Regiunilor a adoptat o versiune ciudată a unei legi de amnistie pentru protestatarii care nu a beneficiat de sprijinul parlamentarilor din opoziţie.

Legea cere Procurorului General să certifice faptul că protestatarii au eliberat toate clădirile administrative ocupate, inclusiv cele din provincie luate în stăpânire săptămâna trecută, înainte ca amnistia să intre în vigoare. De asemenea, a fost stabilit un termen de 15 zile pentru ca protestatarii să elibereze clădirile, iar în caz contrar poliţia va interveni după această perioadă.

Un parlamentar senior a anunţat că toate fracţiunile au aprobat legea amnistiei, dar opoziţia se pare că nu a acceptat-o. De fapt, Arsenii Yatsenyuk, liderul Partidului Patriei, a declarat că nu ştie exact ce conţine legislaţia adoptată în grabă.

Alt lider al opoziţiei, Vitali Klitschko, preşedintele Alianţei Democrate Ucrainiene pentru Reformă, a declarat că el şi susţinătorii săi nu pot aproba o mişcare care, practic, cerea terminarea protestelor fără vreo schimbare reală în afara eliberării celor 218 activişti arestaţi.

"Oamenii au ieşit în stradă pentru că vor să schimbe situaţia", a afirmat Klitschko. "Declaraţia că 'vom elibera oameni, dacă pleacă acasă' e inacceptabilă. Nu poate fi înţeleasă". "Astăzi, problema principală este confruntarea dintre oameni şi guvern", a declarat acesta. "Retragerea acuzaţiilor şi amnistia nu este de ajuns".

Ianukovici a participat miercuri seară la o reuniune a grupului parlamentar al Partidului Regiunilor. Participanţii au informat că acesta le-a transmis parlamentarilor că dacă nu vor vota legea amnistiei, el va programa o declaraţie televizată către naţiune, o frază care unii au interpretat-o că o ameninţare pentru a decreta stare de urgenţă.

Tot miercuri, Rusia, în semn de dezacord cu negocierile opoziţiei pro-vestice de coalizare pentru oprirea crizei, a oprit ajutorul financiar care ajută Ucraina să nu intre în incapacitate de plată a datoriei statului până la formarea unui nou guvern.