Ialta II: ce înţelegere încearcă să obţină Putin cu Occidentul în Siria (Interviu)

În opinia expertului de la Jamestown Foundation, Siria este văzută de Rusia ca un game changer în relaţia cu Occidentul, iar Moscova vrea ca influenţa sa în Ucraina să fie acceptată de Occident în schimbul luptei comune împotriva Statului Islamic.

Epoch Times: Domnule Felgenhauer, ce urmăreşte Vladimir Putin în Siria? Ce obiective strategice încearcă să realizeze?

Sunt mai multe. Desigur este vorba despre prevenirea căderii regimului Assad. Nu este vorba doar despre persoana lui Bashar al Assad, ci în general despre leadership-ul sirian din serviciile secrete şi armată. Aceşti oameni sunt vechi prieteni ai Rusiei şi ai URSS care au lucrat cu autorităţile de la Moscova timp de decenii. Nu vrem ca ei să fie îndepărtaţi de la putere. Aceste structuri au un lobby puternic la Moscova şi au făcut constant lobby pentru susţinerea rusă.

Acum suportul rusesc a venit şi există speranţa că această campanie de bombardamente va duce la sfârşitul războiului civil din Siria prin alungarea rebelilor din părţile de nord ale Siriei spre sud, în zona Damascului. Apoi Assad şi aliaţii săi pot negocia dintr-o poziţie de forţă pentru a se ajunge la o anumită soluţie politică care să păstreze măcar elemente ale regimului Assad la putere.

Acesta este obiectivul direct, dar mai există şi altele. Rusia vrea să-şi crească influenţa în lume şi în Orientul Mijlociu în particular. A existat speranţa ca prin combaterea inamicului comun, ISIS, am fi putut să ne reparăm relaţiile cu Occidentul, afectate de criza ucraineană. Putin a propus la Adunarea Generală a ONU de la New York o coaliţie anti-teroristă largă împotriva duşmanului comun, Statul Islamic şi să nu ne mai certăm pe Ucraina.

Este intervenţia în Siria şi o tentativă de a abate atenţia de la înfrângerea strategică a Rusiei în Ucraina?

Nimeni nu vede la Moscova situaţia din Ucraina ca una de înfrângere. Nu este vorba despre distragerea atenţiei, ci despre schimbarea climatului internaţional legat de criza ucraineană şi de implicarea Rusiei acolo, în sensul că influenţa Moscovei în Ucraina să fie acceptată de Occident în schimbul luptei comune împotriva Statului Islamic.

Prin urmare Siria este o monedă de schimb?

Cu ajutorul Rusiei, Assad şi aliaţii săi vor putea negocia dintr-o poziţie de forţă o soluţie politică care să păstreze măcar elemente ale regimului la putere.

Siria este văzută ca un game changer în confruntarea cu Occidentul. Dacă formăm o mare coaliţie cu Occidentul contra ISIS de ce să mai avem sancţiuni economice? Ar trebui să ne punem de acord asupra unei noi ordini de securitate în regiunea euro-atlantică despre care vorbea Vladimir Putin. Este vorba despre un fel de nouă Ialta, Ialta II. Trebuie să semnăm diferite acte prin care să păstrăm această zonă stabilă. Revoluţiile ar fi interzise pentru că aceasta ar fi o alianţă împotriva revoluţiilor (portocalii n.r). Dictatorii aflaţi legal la putere nu trebuie îndepărtaţi.

În al doilea rând, ar trebui să se formeze un concert al marilor puteri care să acţioneze împreună, să se pună de acord inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, iar naţiunile mai mici vor trebui să le urmeze. Trebuie să se împartă sferele de influenţă şi să se creeze un sistem de securitate pentru toţi. Este mai degrabă o viziune de secol 19 sau început de secol 20, dar aceasta este raţiunea din spatele strategiei ruse din Siria.

Cum le va explica Vladimir Putin ruşilor de ce intervine în Siria? Se tem aceştia de un scenariu de tip al doilea Afganistan, mai ales că Rusia nu mai dispune de aceleaşi capacităţi militare ca URSS atunci şi este supusă şi sancţiunilor economice occidentale?

Rusia era sub sancţiuni şi în perioada sovietică. Publicului rus i s-a spus că ne vom lupta împotriva terorismului în Siria pentru a preveni ca teroriştii să vină în Rusia. Ruşii cred că noi luptăm împotriva Americii şi că SUA sunt responsabile pentru ce merge prost în Siria. Ultimele sondaje arată că 70% dintre ruşi urăsc America. Asta arată că propaganda rusească este eficientă, iar autorităţile spun că intervenţia în Siria nu este un alt Afganistan, ci o operaţiune limitată la folosirea aviaţiei, care se va termina repede.

Pavel Felgenhauer este editorialist la Novaya Gazeta şi analist militar la Jamestown Foundation.