Hidroelectrica - planul "băieţilor deştepţi" de a pune mâna pe hidrocentrale. Ce poate face statul

Constantin Nită, ministrul delegat pentru energie, a declarat luni că ar fi bine să fie luată în calcul o divizare a companiei Hidroelectrica, însă nu oricum, ci pe partea de active neviabile. "Deocamdată, nu ne gândim la acest proces de divizare. Nu vă ascund că ar fi bine să facem acest lucru, mai ales în zona investiţiilor ineficiente", a declarat Niţă în cadrul unei conferinţe organizate de Ziarul Financiar.

Soluţia divizării Hidroelectrica ar putea fi, conform unei analize publicate de Focus Energetic, soluţia pentru ca activele "viabile" ale Hidroelectrica să nu intre pe mâna „băieţilor deştepţi” din energie, care, după ce Hidroelectrica le-a reziliat contractele, păguboase pentru stat, au acţionat în instanţă compania şi cer daune de aproximativ 1,3 miliarde de lei.

Curtea de Apel urmează să se pronunţe în curând în recursurile formulate de 11 traderi, două sindicate şi Termoelectrica. Remus Borza, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica pe perioada insolvenţei, declară că „băieţii deştepţi” au venit cu trei tipuri de recursuri.

O primă categorie de recursuri o constituie cele care contestă sentinţa de închidere a procedurii de insolvenţă, pronunţată în vara anului trecut. O a doua categorie de recursuri, cea mai gravă, sunt cele ce contestă deciziile prin care s-au respins opoziţiile la deschiderea procedurii de insolvenţă. Dacă s-ar accepta aceste recursuri, ar însemna că insolvenţa nu a avut niciodată loc, iar contractele „băieţilor deştepţi” nu ar fi denunţate. Cea de-a treia categorie vizează recunoaşterea unor daune de 1,3 miliarde de lei ca daune interese solicitate ca urmare a anulării de către administratorul judiciar a contractelor bilaterale între „băieţii deştepţi” şi compania de stat.

Dacă „băieţii deştepţi” ar câştiga procesele, cum Hidroelectrica nu dispune de lichidităţi pentru a plăti banii solicitaţi de aceştia, ar intra în faliment iar traderii ar primi dreptul legal de a îşi "recupera" banii vânzând activele Hidroelectrica, iar, din banii obţinuţi, să se plătească datoriile. O altă variantă ar fi ca, în locul banilor, creditorii “să se mulţumească” cu activele, adică hidrocentralele Porţile de Fier, Lotru, Bicaz, Vidraru etc.

În consecinţă, pentru salvarea companiei şi practic şi a hidrocentralelor acestei ţări, compania s-ar putea diviza. O primă companie, cu un nume şi statut nou va include cele mai mari şi profitabile hidrocentrale, iar cealaltă, care va păstra numele Hidroelectrica, va include activele "neviabile", ca să îl cităm pe Niţă, respectiv cele mai puţin performante hidrocentrale. Astfel, dacă vor câştiga procesele şi vor trebui să încaseze sute de milioane de euro de la Hidroelectrica, „băieţii deştepţi” vor trebui „să-şi împartă” ce mai rămâne în compania ce va cuprinde partea mai puţin profitabilă din actuala companie.

Acordul cu FMI

Există însă o piedică în calea divizării Hidroelectrica şi anume acordul cu FMI. Conform draftului ultimei Scrisori de Intenţie, Guvernul se angajează că nu va diviza şi/sau fuziona societăţile sau activele societăţilor programate pentru listări, nici direct, nici indirect prin iniţiative legislative. Ori statul s-a angajat să listeze 15% din acţiunile Hidroelectrica până la finele lunii iunie 2014.

Cum va soluţiona Guvernul această problemă, mai ales că, pe motiv de acciză pe carburanţi preşedintele Băsescu a refuzat să semneze acordul, lăsându-l în aer, rămâne de văzut.