Avertizările privind interceptările au fost ignorate. Corupţii vor avea noi beneficii

Prevederea din noul Cod de procedură penală care poate înfunda dosarele de corupţie nu a fost modificată, în pofida atenţionărilor puternice şi argumentărilor făcute de magistraţi, de opinia publică, precum şi de Comisia Europeană. Acest text de lege prevede că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este la curent cu problema de la început. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a afirmat recent Laura Codruţa Kovesi pentru Gândul.

În cazul miniştrilor, începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. Pentru obţinerea acordului, în referatul întocmit de procurori şi trimis la Parlament sunt ataşate stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie în baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Când va intra în vigoare noul Cod, acest lucru nu mai este posibil.

Ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc a promis că va întocmi o Ordonanţă de Urgenţă pentru a îndrepta greşelile din noua lege penală, însă până la ultima şedinţă de guvern dinaintea intrării în vigoare a legii, Ministerul Justiţiei nu a promovat această propunere.

Codul Penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014.

Cum se va aplica în practică Noul Cod

Conform noului Cod de procedură penală, interceptările pot fi folosite numai în faza urmăririi penale. Până în prezent, ele erau utilizate de anchetatori în faza actelor premergătoare, adică în ceea ce experţii CE au denumit investigaţia sub acoperire. Noul Cod prevede că suspectul trebuie să fie anunţat când începe urmărirea penală împotriva sa. Aşa că cei vizaţi vor fi puşi la curent inclusiv cu faptul că pot fi interceptaţi, astfel că în orice tip de dosar interceptările devin inutile pentru că suspecţii vor şti că sunt interceptaţi şi bineînţeles că nu îşi vor dezvălui intenţiile.

Kovesi: Interceptările devin inutile

Deficienţele noii legi penale au fost semnalate recent de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi: "Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", conform Gândul.

”Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva "Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!". Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor”, a explicat aceasta, arătând că ”dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”.

Ministerul Justiţiei nu a pregătit ordonanţa pentru remedierea noului cod

DNA şi DIICOT au solicitat Ministerului Justiţei, în noiembrie 2013, să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să îndrepte disfuncţionalităţile observate în noul Cod. Ministrul Robert Cazanciuc a promis în urmă cu o săptămână că va promova ordonanţa cu remediile cerute de DNA. Însă ministerul nu a prezentat încă un proiect de ordonanţă până la ultima şedinţă de guvern dinaintea supunerii votului codului în parlament. Conform unor surse, ministerul nu ar avea nicio intenţie de a modifica noua lege înainte de 1 februarie, potrivit relatărilor făcute de Gândul.

Dacă legea nu este modificată până la intrarea în vigoare, adică 1 februarie, o Ordonanţă de Urgenţă dată ulterior va fi inutilă. Principiul legii penale mai favorabile face ca o ordonanţă emisă după 1 februarie să nu aibă efect, deoarece judecătorii vor utiliza codul penal neamendat sesizând că este legea penală mai favorabilă.

Avertizarea Comisiei Europene

Experţii Comisiei Europene au avertizat în raportul pe Justiţie că în noul Cod de procedură penală au fost identificate o serie de probleme şi că Guvernul trebuie să le rezolve până la intrarea lui în vigoare, adică până la 1 februarie.

”O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri, chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amendamente ale codurilor. În plus, în decembrie, Parlamentul a votat o serie de amendamente controversate la Codul Penal, care au fost declarate neconstituţionale”, scrie în draftul raportului MCV.

Teroriştii vor putea fi interceptaţi după ce comit infracţiunea

Un efect negativ al intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală ar fi posibil şi în dosarele de terorism, se arată în analiza specialiştilor de la DNA şi DIICOT. Ar exista pericolul real ca persoanele care doresc să comită infracţiuni de terorism să nu poată fi interceptate şi filate de procurori decât după ce au încălcat legea. Dacă procurorii DIICOT sunt informaţi de SRI că cineva se pregăteşte să comită o infracţiune de terorism, procurorul nu va putea să-l fileze sau să-l intercepteze.

Dosare de corupţie se prescriu

Întrarea în vigoare a noului Cod va conduce la închiderea a cel puţin 20 de mari dosare de corupţie. 22 de dosare de corupţie care sunt investigate de DNA se vor prescrie în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, care prevede pedepse mai mici pentru o serie de infracţiuni şi termene de prescripţie mai mici. Printre cei care vor beneficia de prevederile noului cod sunt Miron Mitrea, Mihai Necolaiciuc şi Marko Attila.

Evaluarea ExpertForum arată că noul cod va fi mai blând în pedepse cu cei care comit infracţiuni cu prejudicii materiale mari. ”De exemplu conform noului cod pentru o înşelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro făptaşul riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Acest tratament sancţionator este o veritabilă invitaţie la comiterea de infracţiuni contra patrimoniului. Este vital ca Guvernul să intervină şi să modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste 2 milioane RON prin infracţiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, tâlhăria, pirateria, înşelăciunea, gestiunea frauduloasă, bancruta şi bancruta frauduloasă”, scrie ExpertForum.

Cătălin Predoiu şi Victor Ponta implicaţi din 2009 în elaborarea noului Cod Penal

Comisia Parlamentară care a dezbătut şi a trimis votului plenului Camerei noul cod a fost condusă de Victor Ponta. Din comise a mai făcut parte Tudor Chiuariu, care a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu şi fostul deputat, Mihail Boldea, judecat pentru corupţie. Codul a fost elaborat în 2009 de Ministerul Justiţiei, care era condus de Cătălin Predoiu.

Legea 135 a fost elaborată în anul 2009 de Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu. Fostul ministru a explicat că practic a fost vorba de o scăpare în momentul redactării legii, susţinând totodată că legea 135/2010 a fost concepută cu sprijinul DNA, DIICOT şi a Parchetului General. “Politica penală a Ministerului Justiţiei a fost întotdeauna armonizată cu opţiunile Ministerului Public. De exemplu, la solicitarea DNA infracţiunile de corupţie au fost lăsate în afara Codului Penal. Proiectele au plecat din minister numai după ce au fost discutate cu reprezentanţii Ministerului Public şi avizate de CSM. Mai mult decât atât, proiectul s-a lucrat într-o comisie mixtă care a inclus reprezentanţi ai Ministerului Public, procurori care au redactat direct textele. La acel moment nu au ridicat această problemă. Este, se pare, o solicitare pe care au formulat-o acum. Deci, este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reformă de o asemenea anvergură”, a susţinut Cătălin Predoiu pentru Gândul.

În 2009, titularul proiectului de lege, care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul şef al DIICOT.