Energia hidro- oportunitate şi provocare

Cele mai stringente chestiuni din sectorul energetic s-au discutat la Bucureşti în cadrul summitului Romanian HydroPower Energy Summit. Organizat de GOVNET Conferences sub egida Administraţiei Naţionale "Apele Române", a Hidroelectrica, a Gărzii de Mediu şi a Asociaţiei Române pentru Hidroenergie, conferinţa a reunit marii jucători din piaţa energiei hidro, companii din sferele de activitate adiacente şi autorităţile de reglementare din domeniu.

”România este o ţară cheie din punct de vedere al potenţialului hidro în viitor”, spunea, în cadrul conferinţei, consilierul comercial al Ambasadei Austriei , Rudolf Lukavsky.

Apa, transformată în energie, asigură aproximativ 30 la sută din producţia de electricitate din România şi are un potenţial de creştere imens. Dealtfel, prima secţiune a summitului s-a centrat pe posibilitatea de exploatare a acestui potenţial dar şi pe problematica legislaţiei greoaie, care constituie piedica principală pentru dezvoltare şi investiţii, după cum s-au plâns chiar investitorii.
Partea de networking a conferinţei a permis ridicarea unor probleme legate fie de instabilitatea reglementărilor şi situaţia confuză privind eliberarea certificatelor verzi, fie de povara costurilor cu apa uzinată, închirierea unor suprafeţe pe albiile inferioare ale râurilor sau reglementările de mediu privind zonele protejate.

În contextul crizei de sistem cu care ne confruntăm acut în ultimii ani, folosirea resurselor regenerabile de energie nu mai este o provocare ci, mai degrabă o necesitate. Paul Hawken spunea, la sfârşitul anilor 90, că în viitorul apropiat, marile companii petroliere nu vor mai putea concura cu cele producătoare de energie alternativă, sau resursele ”verzi”, aşa cum se numesc regenerabilele în ultima vreme.

România a devenit interesantă pentru investitori din toate domeniile regenerabilelor- solară, eoliană şi hidro, deşi, părerile cu privire la folosirea apelor în scopul obţinerii de energie e discutabilă. Mai ales când e vorba de construirea microhidrocentralelor pe râurile de munte, a căror infrastructură poate distruge iremediabil ecosistemul, atrag atenţia organizaţiile de mediu.

Dar, companiile vor să convingă că construcţia canalelor de captare a apei va fi discretă, pe porţiuni de râu, că nu vor afecta viaţa acestuia şi vor fi invizibile, din moment ce vor fi complet acoperite de apă.

Compania austriacă Mash, a arătat, în cadrul summitului hidro că ei deţin soluţia ideală pentru protejarea faunei : un sistem cu ”trecători” (fishpass), care să permită peştilor să înnoate nestingheriţi.

Cu toate acestea, ”un curs de apă îndiguit, barat sau captat îşi pierde foarte multe caracteristici şi nu mai poate fi niciodată comparat cu un râu natural care deţine habitate şi funcţii ale ecosistemelor sănătoase”, arată WWF România. Mai mult, specialiştii avertizează asupra impactului negativ al microhidrocentralelor asupra comunităţilor locale, prin afectarea pânzei de apă freatice şi, implicit, a surselor de apă.
Se pune şi problema ineficienţei energetice. Astfel, profesorul Dan Stematiu, cercetător în domeniul barajelor, arăta, pentru Naţional Geographic România, că „dacă s-ar amenaja toate amplasamentele de microhidrocentrale inventariate, inclusiv cele din arii protejate sau din zone montane valoroase peisagistic, s-ar obţine un maxim de 2 TWh/an – arată. În anul hidrologic mediu, centralele hidro existente produc circa 18 TWh şi este fructificat mai puţin de 50% din potenţial. O contribuţie sub 5% în energie produsă nu poate justifica asaltul brutal asupra râurilor de munte“ – explică el.

În acest sens, CEZ Group are o soluţie mult mai prietenoasă cu mediul: retehnologizarea hidrocentralelor existente deja. Gheorghe Rizescu, CEO la TMK, parte a grupului CEZ România, a arătat, în a doua parte a Summitului HydroPower, că prin retehnologizarea integrală a complexului hidroenergetic, CEZ Group îşi va creşte capacitatea instalată la peste 20 MW.

Înafară provocărilor cu care dezvoltatorii de proiecte hidro se confrunta, conferinţa a pus în discuţie şi aspecte fiscale, juridice, problema finanţării pe care o are majoritatea dezvoltatorilor. Au fost prezentate soluţii pentru asigurarea centralelor hidrologice, de optimizare a proiectelor din punct de vedere tehnic, dar şi din prisma conformării cu normele de protecţie a mediului.