Hidroelectrica iese din insolvenţă

Cel mai important producător de energie electrică iese marţi din insolvenţă, în urma unei decizii pronunţate de Tribunalul Bucureşti.
Sigla Hidroelectrica. (Hidroelectrica)
Ana Ion
21.06.2016

Tribunalul Bucureşti a decis marţi ieşirea companiei Hidroelectrica din insolvenţă, a declarat, pentru Agerpres, Remus Borza, administratorul judiciar al companiei. "Decizia nu este definitivă, dar este executorie", a precizat Borza.

Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, pentru a doua oară, în februarie 2014. Compania mai fusese anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 — iunie 2013. Intrarea în insolvenţă în 2012, a fost una deosebit de controversată, decizia fiind luată practic de doi persoane, celebrul Remus Vulpescu şi Iulian Butnaru şi consfinţită în instanţă de "celebrul" judecător Mircea Moldovan (arestat ulterior pentru fapte de corupţie în alt dosar.)

Ulterior s-a susţinut că cea mai importantă şi benefică măsură din perioada insolvenţei a fost rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu mai mulţi traderi de energie şi consumatori finali, aşa-numiţii băieţi deştepţi: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, arcelormittal Galaţi, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.

În realitate, contractele cu aşa-numiţii băieţi deştepţi (BD) erau în renegociere, unele dintre ele puteau deveni profitabile iar altele puteau fi rezilitate unilateral, a explicat pentru Epoch Times fostul ministru al Economiei Lucian Bode. Potrivit acestuia, unele contracte conţineau clauză pact comisoriu de grad 1, altele de grad ultim Contractele care conţin clauză pact comisoriu de ultim grad, respectiv trei contracte, reprezentând aproximativ 3 TWh, puteau fi reziliate unilateral.

Potrivit lui Bode, în 2011 au fost reziliate 5 contracte bilaterale: Arcelor Mittal, Luxten, Salrom, DGTS Braşov şi CNH, care reprezentau aproximativ 4 terawaţi/oră. Totodată, negociatorii reuşiseră introducerea în contractele bilaterale a clauzei de hidraulicitate scăzută (în condiţii de secetă prelungită, Hidroelectrica poate reduce unilateral, fără negociere, cantitatea de energie furnizată în aceste contracte cu 10-20%), a explicat Bode.

Bode mai afirmă că în urma negocierilor se ajunsese într-o etapă în care, din cei 12 TWh cât reprezentau energia pe contractele cu BD (furnizaţi în cele 10 contracte), în jur de 3 TWh puteau fi reduşi şi introduşi în piaţa liberă, nereglementată.

Şi în ceea ce priveşte preţurile, echipa de negociatori obţinuse rezultate notabile. Faimosul Energy Holding şi Alpiq-urile agreaseră o mărire de preţ de la 130 RON la 162 RON/mwh, EFET-ul o creştere la 161 RON, Electrocarbon şi ELSID refuzaseră creşteri de preţ însă contractele lor expirau în 2014 şi nu erau de neatacat.

"Ajunsesem cu negocierile la un preţ de 160-165 lei/MWh la unii (faţă de 130 lei/MWh cât aveau iniţial). Dacă ar fi furnizat energie la aceste tarife, România ar fi încasat prin Hidroelectrica aproximativ 60-70 de milioane de euro în plus faţă de negocierile iniţiale. Ce îmi pare foarte rău este că noi am pus pe masa ministrului Chiţoiu aceste negocieri, eu personal când mi-am predat mandatul.”, ne-a mai declarat dl Bode.

Negocierile nu au mai fost finalizate de ministrul care i-a luat locul lui Bode - Daniel Chiţoiu - iar Hidroelectrica a fost trimisă în insolvenţă. Ca urmare a intrării în insolvenţă, agenţia de rating Moody’s a revizuit în scădere, cu patru trepte, de la ‘Ba1′ la ‘B2′, ratingurile pe termen lung ale Hidroelectrica şi le-a plasat sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, iar ratingul României a scăzut cu o treaptă, ceea ce a dus la scumpirea creditării şi a generat neîncredere în mediul de afaceri. Mai multe informaţii pe tema insolvenţei Hidroelectrica puteţi accesa aici

Ca partea "plină" a paharului, ieşirea din insolvenţă prinde Hidroelectrica pe trend ascendent, potrivit lui Borza. Potrivit acestuia, Hidroelectrica va consemna în 2016 un profit record de 1,3 miliarde de lei.

"Azi avem un grad de umplere de 79% în lacuri faţă de 67% la aceeaşi dată a anului trecut. Asta înseamnă o rezervă de 2,5 TWh, ceea ce ne va permite să vindem mai mult şi mai scump în perioada de vară, maximizând astfel veniturile şi implicit rezultatul financiar", a declarat Borza.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor