Fabulos. Curtea de Conturi a găsit o "gaură" de 1,8 miliarde de euro în domeniul energiei

Pierderile din reţelele electrice de transport şi distribuţie în perioada 2010 - 2014 au fost în medie de 7,8 TWh pe an, fapt ce a generat costuri pentru operatori estimate undeva la 1,8 miliarde de euro. Cine a suportat aceste costuri? În cea mai mare parte consumatorii finali, reiese din sinteza Raportului de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică în perioada respectivă, realizat de Curtea de Conturi.

"La nivelul operatorilor principali de distribuţie, în perioada 2010-2013, s-a constatat înregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) în reţelele electrice de distribuţie de 12,63% din energia electrică intrată în reţelele de distribuţie. Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) înregistrat în reţelele electrice de distribuţie în anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constată faptul că, deşi în perioada 2009-2013 au fost raportate de operatorii de distribuţie investiţii realizate de 5.987.593 mii lei (5,9 miliarde de lei — n.r.), din care, pentru înlocuirea echipamentelor în vederea reducerii CPT, în perioada 2010-2013 au fost efectuate investiţii în valoare de 717.526 mii lei (717 milioane de lei — n.r.), investiţiile realizate nu şi-au atins scopul, pierderile înregistrate în reţelele de distribuţie în anul 2013 (12,4%) au rămas la acelaşi nivel înregistrat în anul 2004 (12,6%).

Pierderile înregistrate în reţelele electrice de distribuţie în perioada 2010-2013, de 27,6 TWh, reprezintă 46,1% din energia livrată de Hidroelectrica SA, sau 64,7% din energia livrată de SN Nuclearelectrica SA, sau 49,1% din energia livrată de Complexul Energetic Oltenia SA, în aceeaşi perioadă. În reţelele electrice de distribuţie şi transport, pierderile înregistrate au fost, în perioada 2010-2014, în medie de 7,8 TWh/an, fapt ce a generat costuri estimate la nivelul operatorilor de distribuţie şi transport de 1.880.930 mii euro (1,8 miliarde de euro — n.r.), ce au fost suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali de energie prin includerea acestora în tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie. Astfel, în tariful mediu de distribuţie aplicat consumatorilor, costurile cu achiziţia de energie pentru acoperirea pierderilor la nivelul operatorilor de distribuţie a reprezentat în medie 26%", se arată în raportul Curţii de Conturi.

În perioada auditată, preţurile de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali au înregistrat creşteri de 33,32% (de la 438,1 lei/mwh, la 584,1 lei/mwh), în cazul consumatorilor casnici, şi de 21,7% (de la 396,88 lei/mwh, la 482,63 lei/mwh), în cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorări fiind generate, pe de o parte, de creşterea nivelului taxelor/contribuţiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse în preţul de vânzare al energiei electrice, iar pe de altă parte de creşterea tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport.

În semestrul întâi 2014, ponderea cea mai mare în preţul mediu de vânzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezintă tariful de reţea (tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie), care în cazul clienţilor casnici reprezintă 40,24%, iar în cazul clienţilor noncasnici reprezintă 29,54%.

"Astfel, în semestru I 2014, din preţul de vânzare a energiei electrice la consumatorii casnici de 584,11 lei/mwh, costul energiei electrice (preţul energiei electrice vândute de producătorii de energie) a fost de 152,65 lei/mwh, reprezentând 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezintă tarife pentru servicii (furnizare, distribuţie, transport, sistem, etc. - 44,4% %) şi taxe/contribuţii (29,45 %)", arată Curtea de Conturi.

ANRE respinge raportul Curţii de Conturi

"Documentul Curţii de Conturi reprezintă un audit de performanţă efectuat asupra pieţei de energie electrică în ansamblul ei şi nu este un raport asupra activităţii ANRE în sine. Auditul nu prezintă concluzii actualizate şi obiective, având în vedere că aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite (a doua şi a treia perioadă). Astfel, încă înainte de demararea auditului Curţii de Conturi, ANRE a reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012).

Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecţiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuţie în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulţumirea operatorilor de distribuţie, care au acţionat ANRE în justiţie. Ca urmare, ANRE are, în prezent, 50 de procese cu operatorii de distribuţie cu privire la stabilirea tarifelor de distribuţie.

Având în vedere că raportul conţine doar recomandări şi nu măsuri concrete, executorii, documentul nefiind un act administrativ, el nu poate fi contestat în instanţă. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/ procesului/activităţii sau entităţii auditate", a fost reacţia ANRE transmisă în cadrul unui comunicat de presă.

Reprezentanţii ANRE susţin că o parte din recomandările Curţii de Conturi au fost deja puse în practică, un exemplu în acest sens fiind completarea cadrului de reglementare cu prevederi privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici.