Guvernul Ponta a aprobat impozitarea bacşişului cu 16%

Guvernul Ponta a aprobat în şedinţa de miercuri impozitarea bacşişurilor cu 16%, găsind astfel o nouă sursă de venituri la bugetul de stat. În opinia premierului Victor Ponta, impozitarea cu 16% este "absolut decentă" în contextul în care "vine o perioadă specială pentru turism şi de la 1 iulie vine scăderea TVA".
Andrei Pricopie
22.04.2015

alte articole

Victor Ponta (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
22.04.2015

Guvernul Ponta a aprobat în şedinţa de miercuri impozitarea bacşişurilor cu 16%, găsind astfel o nouă sursă de venituri la bugetul de stat. În opinia premierului Victor Ponta, impozitarea cu 16% este "absolut decentă" pentru că vine o "perioadă specială" pentru turism şi de la 1 iulie vine scăderea TVA.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită de clienţi în mod voluntar, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

La finalul şedinţei în care a fost adoptat proiectul de ordonanţă privind activitatea ANAF şi impozitarea bacşişului, ministrul Finaţelor, Eugen Teodoriovici a declarat, potrivit B1.ro, că acest act normativ are ca scop, printre altele, protejarea mediului de afaceri, diminuarea evaziunii fiscale în domeniu şi a economiei subterane.

"Diferenţa între serviciul prestat şi dorinţa clientului de a da bani în plus pentru serviciile prestate, acea sumă se bate pe bon fiscal separat şi se impozitează cu 16%. Suma respectivă rămâne la dispoziţia angajatorului care poate dispune păstrarea ei şi suportarea unor costuri sau să fie ditribuită către angajaţi pentru a-i stimula", a precizat Teodorovici.

În cazul în care firma decide ca bacşişul să fie contabilizat ca profit, acesta va fi impozitat cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microintreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA. Dacă banii sunt repartizaţi salariaţilor, se impozitează veniturile acestora din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.

Proiectul de act normativ mai prevede că, la ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.

Orice sumă de bani găsită în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali.

După intrarea în vigoare a actului normativ, angajaţii operatorului economic vor fi obligaţi ca, la solicitarea organelor de control să prezinte sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru.

Potrivit OUG-ului adoptat, dacă sumele înregistrate la momentul electuării controlului sunt între 300 de lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, la ora controlului se lasă cu un avertisment, nu se mai supendă activitate acelui agent economic.

La sume de până în 300 de lei, dar mai mult de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, la momentul controlului, se sancţionează cu o amendă de la 2.000 la 5.000 de lei, fără suspendarea activităţii.

Valoarea identificată în plus este între 300 de lei şi 1.000 lei, dar mai mică de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, la momentul controlului, se sancţionează cu o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 lei fără suspendarea activităţii.

Pentru sume cuprinse între 300 de lei şi 1.000 lei, dar mai mari de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, la momentul controlului, se sancţionează cu o amendă de la 15.000 de lei la 20.000 lei, cu supendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vînzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constată într-un interval de 24 de luni.

În ceea ce priveşte sumele mai mari de 1.000 de lei, dar mai mici de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat la momentul controlului, se sancţionează cu o amendă de la 20.000 de lei la 25.000 de lei, fără suspendarea activităţii.

Sume mai mari de 1.000 de lei şi mai mari de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, la momentul controlului, se sancţionează cu o amendă între 25.000 lei şi 30.000 lei, cu supendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constată într-un interval de 24 de luni.

Prin această ordonanţă, s-a introdus şi o sancţiune corelativă pentru nerespactarea angajaţilor de a prezenta organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, respectiv o amendă contravenţională de la 1.000 la 1.500 de lei aplicată salariaţilor care refuză prezentarea sumelor de bani.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor