Tăriceanu: Se încearcă transformarea României dintr-un stat de drept într-unul al instituţiilor de forţă

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat luni seară, în cadrul unei intervenţii telefonice pentru postul B1Tv, că avem de-a face, de ceva vreme, cu un atac nedisimulat la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Întrebat dacă ar vota propunerea CSM ca arestarea preventivă să fie pentru 48 de ore, în loc de 24, şeful Senatului a precizat că nu are de gând să susţină un astfel de demers care vizează de fapt transformarea României dintr-un stat de drept într-un stat al instituţiilor de forţă.

"Am militat de ceva vreme, din momentul în care am sesizat că există un asalt nedisimulat la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la mai multă reţinere şi la mai mult respect pentru aceste drepturi şi libertăţi, în fond libertatea individului cred că este bunul cel mai de preţ pe care îl avem.

Aşa încât eu personal, ca liberal, niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri pentru că eu le circumscriu unui demers ceva mai larg prin care se încearcă transformarea României dintr-un stat de drept unde funcţionează domnia legii într-un stat al instituţiilor de forţă care nu este specific unei ţări cu gândire şi cu filosofia democratică aşa cum îmi doresc să fie ţara mea. Eu cred că în România sistemul nu e suficient de bine consolidat să ne permitem aprobarea unei astfel de măsuri. Asta este părerea mea personală", a replicat Tăriceanu.

"Deciziile nu le iau eu în numele Senatului"

Şeful Senatului a vorbit şi despre noua solicitare transmisă de DNA instituţiei pe care o reprezintă, solicitare care vizează predarea tuturor înscrisurilor întocmite ca urmare a cererilor de ridicare a imunităţii senatorilor în perioada 2014-2015, inclusiv a lui Dan Şova.

"Deciziile nu le iau eu în numele Senatului, ci Senatul adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor săi. Această solicitare nu poate să conţină în adresă "către Senat", către Senat se adresează preşedintele care acţionează pe baza hotărârii membrilor Senatului. Am sesizat că se încearcă să se dea o conotaţie politică acestei solicitări a DNA, când pe fond nu este niciun fel de problemă politică.

Am spus şi în scrisoarea adresată ministrului Justiţiei că Biroul Permanent a analizat solicitarea DNA şi am spus că nu există problemă în a pune la dispoziţie toate documentele solicitate, remarcând că nu e procedural corect cum au întocmit procesul, însă pe fond nu este niciun fel de problemă. Astăzi, Biroul Permanent al Senatului a luat hotărârea să mandateze secretarul general al Senatului să strângă toate documentele solicitate şi să le înainteze la Parchet aşa cum este solicitarea făcută", a precizat Tăriceanu.

Pe de altă parte, în cazul documentelor solicitate de DNA Senatului nu era nevoie ca solicitarea să fie formulată prin intermediul ministrului Justiţiei aşa cum a procedat Tăriceanu, care a evitat să dea curs cererii prin care procurorii solicitau toate actele suplimentare în cazul "aleşilor penali", susţinând că nu s-a respectat procedura.

"Subliniem că afirmaţiile făcute în spaţiul public potrivit cărora cererile anterior menţionate ar fi trebuit transmise Senatului, de către DNA, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi al Ministerului Justiţiei, sunt eronate, deoarece respectiva procedură, fiind o procedură specială, este aplicabilă numai în situaţia cererii de încuviinţare a reţinerii/arestării (membrilor parlamentului) ori a urmăririi penale (a miniştrilor sau foştilor miniştri care sunt şi membri ai parlamentului).

Or, în situaţia de faţă, procurorii DNA solicită Senatului înscrisuri necesare cauzei, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun, aceleaşi care s-ar aplica în împrejurarea în care un organ de urmărire penală ar cere unei instituţii acte sau documente ce pot servi ca mijloc de probă.", transmitea DNA într-un comunicat de presă remis luni.

Procurorii anticorupţie au avertizat că refuzul de punere la dispoziţia DNA a înscrisurilor solicitate constituie infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei.

Întrebat dacă se simte ameninţat de această precizare, Tăriceanu a replicat: "Vă mai spun încă o dată. Eu nu iau decizii în nume personal, nu trebuie confundat preşedintele Senatului cu un general care conduce o armată, sau cu un director de întreprindere. Aici, fiecare din Senat, care e singura instituţie democratică, nici DNA cumva să nu ne imaginăm că e o instituţie democratică, nici Guvernul măcar (...) Deci, Senatul hotărăşte pe baza votului membrilor săi. Eu am alături de ceilalţi colegi ai mei numai un vot şi nimic altceva, prin urmare sunt obligat de regulament să formalizez deciziile pe care le ia instituţia în ansamblul ei."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.