Guvernul modifică legea alegerilor prezidenţiale. PMP nu-şi mai poate desemna reprezentant la BEC

Jocuri şi joculeţe. Guvernul Ponta a modificat, printr-o ordonanţă de urgenţă, legea pentru alegerea Preşedintelui României astfel încât PMP-ul lui Traian Băsescu să nu îşi mai poată desemna un reprezentant în viitorul Birou Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale, scrie adevărul.ro

Guvernul a modificat în linişte „Legea pentru alegerea preşedintelui României”, adăugând încă o literă la unul dintre articolele legii, care defineşte noţiunea de partid parlamentar, deşi o astfel de definiţie nu era necesară în legea pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit noului amendament, „Partide politice parlamentare sau formaţiuni politice parlamentare - partidele şi formaţiunile politice care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori care au candidat pe listele acestora sau pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele sau formaţiunile politice respective”.

Modificarea pare una cu dedicaţie pentru că un singur partid politic cu greutate nu se încadrează în definiţia Guvernului: Partidul Mişcarea Populară, formaţiunea susţinută de rivalul premierului, preşedintele Traian Băsescu.

Din noua definiţie reiese că, deşi PMP are mai mulţi parlamentari, nu poate fi considerat partid parlamentar în mod legal, pentru că în 2012, la ultimele alegeri parlamentare, formaţiunea nu era înregistrată ca partid politic, deci nu a avut listă proprie de candidaţi şi nu a făcut parte dintr-o alianţă.

Cât despre relevanţa acestei definiţii în perspectiva alegerilor prezidenţiale, răspunsul îl găsim în articolul din aceeaşi lege care stabileşte componenţa Biroului Electoral Central. BEC este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 3 reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente (un preşedinte şi doi vicepreşedinţi) şi încă 10 reprezentanţi ai partidelor politice.

„În componenţa BEC intră preşedintele, vicepreşedinţii AEP şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidate (dacă mai este loc - n.r.)”, se precizează în articolul respectiv.

„Întâmplarea” face că în acest moment sunt exact 10 partide parlamentare, fără PMP. Pe lângă PSD, PNL, PDL, UDMR, PPDD, mai există şi formaţiuni mai mici care au ajuns în Parlament în urma unei alianţe politice: UNPR, PC, Partidul Verde (au făcut parte din USL), precum şi Forţa Civică şi PNŢCD (au făcut parte din Alianţa România Dreaptă).

De remarcat este cazul celor de la PNŢCD. Valeriu Todiraşcu a ajuns în Senat din partea PNŢCD, dar el era membru Noua Republică, partid care nu era înregistrat în 2012 la Tribunal. Cum a ajuns în Parlament, Todiraşcu şi-a dat demisia de la ţărănişti şi a revenit în Noua Republică, însă PNŢCD , în definiţia dată acum de Guvern, rămâne în acte partid parlamentar, chiar dacă nu are niciun parlamentar. Astfel s-a ajuns în situaţia ca un partid care nu are parlamentari, precum PNŢCD, să fie considerat totuşi partid parlamentar, în timp ce alt partid care deţine 20 de deputaţi şi senatori, precum PMP, să nu fie considerat partid parlamentar.

PMP mai are o singură şansă să-şi poată desemna un reprezentant la BEC, respectiv ca unul din cele 10 partide parlamentare să refuze să aibă reprezentant în BEC, situaţie foarte puţin probabilă, lucru foarte puţin probabil având în vedere miza prezidenţialelor. Dacă vreun partid ar refuza, atunci completarea BEC se poate face „cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi”.