Guvernul adoptă o OUG care extinde atribuţiile Primarului Capitalei în materie de urbanism. USR vine cu explicaţii

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care va permite primarului general al Capitalei să emită mai uşor certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pentru imobilele situate în zonele de protecţie a monumentelor şi în perimetrele siturilor arheologice clasate ca monument istoric.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, actul normativ a fost necesar pentru că au existat situaţii în care autorizaţii de construire pentru imobile considerate ca poziţionate în suprafaţa de protecţie generată de "raza de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric" au fost contestate în instanţă şi chiar anulate.

Conform ministerului, citat de hotnews, autorizaţiile au fost anulate în instanţă în baza unor expertize topografice care au determinat situarea imobilelor la o distanţă diferită faţă de monumentul istoric decât cea apreciată de autorităţile administraţiei publice locale, instanţa considerând că autorizaţia a fost emisă fără competenţă.

De ce a apărut ordonanţa respectivă şi care sunt carenţele ei a explicat, pentru Epoch Times, Roxana Wring, reprezentant în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Dna Wring a devenit cunoscută opiniei publice ca preşedinte al PRO-DO-MO, unul din cele mai active ONG-uri în lupta pentru protejarea şi salvarea patrimoniului construit.

Potrivit Roxanei Wring, esenţa problemei este pe de o parte lipsa de coerenţă a legislaţiei româneşti pentru conservarea şi protejarea patrimoniului, pe de altă parte, neaplicarea legii monumentelor istorice, în cazul de faţă, prevederea privind delimitarea topografică a zonelor de protecţie a monumentelor istorice.

„Motivul pentru care a fost adoptată OUG este că de aproximativ 9 luni,Primăria Generală, primăriile de sector, Ministerul Dezvoltarii şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi-au dat seama că nu aplică corect o lege în vigoare de 8 ani, şi anume, Legea nr. 261 din 7 iulie 2009, care a modificat Legea 50/1991. Ca urmare a acestei modificări, PMB ar fi trebuit să emită certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în cazul intervenţiilor asupra patrimoniului construit, inclusiv asupra zonelor de protecţie a monumentelor istorice.

Ce s-a întâmplat, însă? Prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului nr.1867/2010 normele metodologice au fost modificate, prin adăugarea unor prevederi nefundamentate de lege, astfel că autorizarea în zonele de protecţie din afara zonelor construite protejate, care nu au o limită delimitată prin documentaţii de urbanism se făcea la sectoare şi nu la PMB, cum prevedea legea. Având în vedere dificultatea de a stabili limita exactă, 100m cât prevede Legea 422/2001 în cazul în care nu a fost stabilită topografic (cele mai numeroase cazuri), s-a creat un blocaj la nivelul autorizării”, susţine consiliera.

Problema este binecunoscută, consideră Roxana Wring, respectiv cea mai mare parte a monumentelor istorice, din păcate, nu au zonă de protecţie definită topografic aşa cum prevede legea, perpetuându-se, astfel, arbitrarul în avizare.

În consecinţă, modificarea se referă la articolul 4 din legea construcţiilor, 50/1991, astfel încât Primăria Municipiului Bucureşti să poate emite certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială de sector sau în extravilan, precum şi în zonele de protecţie ale monumentelor istorice sau în zone protejate. Primarii de sector vor putea emite certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pentru monumente istorice din categoria ansamblurilor şi siturilor care nu se află în zone construite protejate.

Consiliera subliniază că nu se modifică competenţa Ministerului Culturii şi a Direcţiei de cultură de a emite avize pentru monumentele istorice în zonele de protecţie şi în zonele construite protejate şi se modifică numai competenţele de avizare între PMB şi primăriile de sector. Astfel faţă de legea anterioară, sunt excluse din competenţa de autorizare a PMB şi trec în cea a sectoarelor monumente istorice de tip ansamblu şi sit aflate în afara zonelor construite protejate, cu excepţia parcelărilor din Lista monumentelor istorice.

Evident, există şi potenţiale probleme create de modul în care este conceput proiectul de ordonanţă, şi anume, vor fi cazuri în care pentru imobilele din parcelări autorizaţia va fi eliberată de PMB, iar pentru spaţiul public limitrof, de către primăria de sector, nu vor fi eliminate în totalitate situaţiile de suprapunere a competenţelor între Primăria Generală şi primăriile de sector, dimpotrivă, se va păstra starea de confuzie şi incertitudine pentru beneficiarii documentaţiilor de urbanism, atrage atenţia consiliera.

„Din păcate, nu există nicio preocupare la nivelul MDRAPFE, Ministerului Culturii şi al Primăriei Municipiului Bucureşti să elaboreze o strategie coerentă de intervenţie asupra patrimoniului construit în vederea conservării resursei neregenerabile”, concluzionează Roxana Wring.