Grecia: controlul de capital ia forme alarmante
Ministerul elen al Finanţelor a luat o măsură şocantă: funcţionarii publici şi pensionarii vor fi supuşi unor controale de capital şi mai stricte decât restul grecilor. Ei vor putea să retragă doar 150 euro pe săptămână – limita superioară fiind de 420 euro pe săptămână – adică un total de 600 de euro pe lună.
Oamenii stau la coadă pentru a folosi bancomate în Atena. (Captură Foto)
Ştirile au căzut ca o bombă sâmbătă seara şi au stricat weekendul a milioane de greci. Probabil noua situaţie le va afecta întreaga viaţă, de asemenea.
Mass media elenă a dezvăluit faptul că Ministerul Finanţelor plănuieşte să impună o astfel de măsură pentru a combate evaziunea fiscală. Dar, bineînţeles, că nu este vorba de evaziunea fiscală comisă de funcţionarii publici şi pensionari, din moment ce statul reţine în mod automat taxele înainte să plătească salariile şi pensiile, de fapt această evaziune este comisă de proprietarii de afaceri.
Conform planului Ministerului elen al Finanţelor, funcţionarii publici şi pensionarii vor fi capabili să retragă în numerar doar o parte din salariile şi pensiile lor, 150 de euro pe săptămână, adică un total de 600 de euro pe lună – în timp ce restul va rămâne în conturile lor bancare şi vor putea fi cheltuiţi doar prin utilizarea obligatorie a cărţilor de debit sau de credit, conform website-ului Zero Hedge.
“Măsura va afecta 2,65 milioane de pensionari şi 600.000 de funcţionari publici”, notează ziarul To Vima, care a dezvăluit noul plan.
Ziarul a mai susţinut că prin această măsură (folosirea obligatorie a banilor de plastic) proprietarii de afaceri – fie că este vorba de proprietarul unui magazin, un doctor, un instalator etc. – nu vor putea să comită evaziune fiscală din moment ce toate tranzacţiile vor fi înregistrate în sistemul bancar.
Raţionamentul din spatele planului Ministerului Finanţelor este, în primul rând, presupunerea că banii – sau o mare parte din ei – pe care îi plăteşte sub formă de salarii şi pensii sunt folosiţi în economia reală fără chitanţe, prin urmare fără TVA-ul şi impozitele pe venit ce ar trebui virate statului.
În fiecare lună, statul şi fondurile de pensii plătesc salarii şi pensii în valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro, adică 30 miliarde de euro pe an. Salariul sau pensia ajung în contul bancar al beneficiarului, care poate retrage doar o sumă limitată pe săptămână datorită controalelor de capital.
Aceşti bani lichizi sunt folosiţi pentru cumpărarea de bunuri sau servicii şi “un mare procent din aceste tranzacţii nu aduc venituri statului, deoarece aceste tranzacţii se realizează fără emiterea unei chitanţe sau acestea sunt falsificate pentru a arăta existenţa unor venituri mai mici decât sunt în realitate.”
În acest fel, statul suferă pierderi în valoare de 15-20 de miliarde de euro pe an, datorită necolectării TVA-ului sau impozitului pe venit de la companii şi persoane autorizate.
Prin aplicarea acestei măsuri, statul estimează că va încasa imediat veniturile obţinute prin aplicarea TVA-ului şi că nu va rata niciun bănuţ din impozitul pe venit. Statul se aşteaptă să îşi crească rapid veniturile şi să reducă în viitor rate taxelor pentru 8,5 milioane de contribuabili.
Aparent, Ministerul elen al Finanţelor ia în considerare scutirea de la această măsură a pensionarilor care au vârste de peste 75 de ani sau a persoanelor care locuiesc în zone izolate şi unde folosirea banilor de plastic este limitată.
Dacă măsura va reuşi să crească veniturile statului şi nu va ridica obstacole în calea întreţinerii gospodăriilor, atunci “ar putea fi extinsă la salariile din sectorul privat”.
