BCE: Băncile elene au nevoie de 14,4 miliarde de euro pentru a se repune pe picioare

Banca Centrală Europeană susţine că băncile greceşti au nevoie de 15,8 miliarde de dolari (14,4 miliarde de euro) pentru a-şi reveni şi pentru a-şi relua activităţile normale.

Cifra anunţată sâmbătă este rezultatul unei evaluări a BCE asupra situaţiei principalelor patru bănci elene, după un acord încheiat în luna august între creditorii internaţionali şi Grecia în vederea primirii celui de-al treilea pachet de salvare financiară în valoare de 86 miliarde de euro. Evaluarea este un pas important spre ridicarea limitelor aplicate asupra retragerilor de numerar de către clienţi şi asupra transferurilor – limite care continuă să stânjenească afacerile, în condiţiile în care economia elenă se chinuie să se repună pe picioare.

Băncile - Alpha Bank, Eurobank, Banca Naţională a Greciei şi Piraeus Bank – trebuie să prezinte acum planuri privind strângerea acestei sume de bani, pentru a-şi consolida rezervele de capital necesare pentru a face faţă unor viitoare tulburări şi pierderi. O parte din acel capital provine de la investitorii privaţi şi ceea ce nu poate fi obţinut de la aceştia va proveni din fondurile de salvare financiară (bailout).

Deficitul financiar pe care l-a descoperit BCE la băncile elene este mai mic decât s-a estimat iniţial. Programul de bailout a oferit aproximativ 25 miliarde de euro pentru a susţine băncile Greciei.

Atena este nevoită ca până la sfârşitul anului să recapitalizeze băncile înainte ca regulile impuse de creditorii Troikăi să fie aplicate. Planul prevede, printre altele, ca depozitele bancare de peste 100.000 de euro vor putea fi "folosite" pentru salvarea instituţiilor bancare, dacă nu sunt găsite alte mijloace – o măsură care va împinge spre faliment multe companii mici şi medii.

Un proiect de lege privind recapitalizarea băncilor a fost adoptat sâmbătă în Parlamentul Greciei. Formaţiunea politică de extremă dreapta Zorii Aurii şi Partidul Comunist au fost singurii opozanţi ai acestui proiect.

Vicepremierul grec Yiannis Dragasakis a declarat că adoptarea proiectului de lege va împiedica confiscarea depozitelor.

Ministrul grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos a declarat că, până la sfârşitul anului, va fi realizată recapitalizarea băncilor şi se va găsi o soluţie viabilă la împrumuturile neperformante.

Tsakalotos a declarat Parlamentului grec că Fondul ţării pentru Stabilizare Financiară va obţine acţiuni bancare comune, cu drepturi de votare.

“Dorim să influenţăm politicile băncilor, astfel încât acestea să nu investească în instrumente cu risc ridicat. Nu dorim să influenţăm numirea conducerii de la nivel înalt sau cui ar dori băncile să ofere împrumuturi”, a declarat el.

BCE a descoperit că băncile elene vor avea nevoie de 4,4 miliarde de euro în condiţii normale şi 14,4 miliarde de euro în cazul în care apare o recesiune mai severă în economia Greciei.

Băncile elene au fost deja salvate pe baza bailout-urilor anterioare ale Greciei. Dar, ele au suferit pierderi suplimentare după ce Atena a fost nevoită să alerge după cel de-al treilea bailout al său în această vară.

Numărul de împrumuturi nerambursate a crescut, în timp ce economia s-a deteriorat şi investitorii au fugit din ţară. Deponenţii eleni şi-au retras banii de teamă că Grecia va fi forţată să părăsească zona euro şi vor rămâne cu o valută care ar fi valorat mult mai puţin.

Noul bailout oferit de creditorii internaţionali a oprit o potenţială ieşire a Grecie din zona euro, dar limitele impuse în luna iunie asupra retragerilor de numerar şi asupra transferurilor pentru a împiedica prăbuşirea băncilor elene rămân în vigoare, deşi au fost uşurate.