Parlamentarii eleni aprobă o nouă serie de reforme înainte de întâlnirea Eurogrupului
Parlamentul grec a aprobat un proiect de lege care implică o serie de reforme economice cerute de creditorii internaţionali, pentru a primi o tranşă din noul ajutor financiar acordat Greciei.
Pensionarii greci participă la un miting în faţa Parlamentului elen din Atena pentru a protesta împotriva noului val de măsuri de austeritate, 4 noiembrie 2015. (Captură Foto)
Într-o sesiunie ce ea avut loc vineri, parlamentarii greci au aprobat cu majoritate de voturi proiectul de lege care modifică legislaţia anterioară privind calcularea pensiilor, determină Grecia să respecte regulile Uniunii Europene referitoare la eficienţa energetică, ridică obstacolele privind vânzarea celui mai mare port grec şi elimină scutirile fiscale pentru fermieri, printre altele.
Votul din Parlament a avut loc înaintea unei întâlniri de luni a Eurogrupului, în care miniştrii de finanţe ai zonei euro vor decide dacă Atena îndeplineşe condiţiile pentru a primi noile fonduri.
Grecia este nevoită ca până la sfârşitul anului să recapitalizeze băncile înainte ca regulile impuse de creditorii Troikăi să fie aplicate. Planul prevede, printre altele, ca depozitele bancare de peste 100.000 de euro vor putea fi "folosite" pentru salvarea instituţiilor bancare, dacă nu sunt găsite alte mijloace – o măsură care va împinge spre faliment multe companii mici şi medii.
Bailout-uri, reforme şi furie publică
În cadrul întâlnirii de luni, miniştrii de finanţe ai zonei euro sunt aşteptaţi să deblocheze o sumă de 2 miliarde de euro, care face parte dintr-o primă tranşă de 26 de miliarde de euro prevăzută de noul acord de salvare financiară a ţării (bailout). Acordul a fost încheiat în luna iulie între creditorii internaţionali şi Atena, şi prevede că Grecia va primi 86 miliarde de dolari în schimbul aplicării noilor reforme de austeritate.
Grecia a primit până acum două pachete de bailout, în 2010 şi în 2012, cu o valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul acelor bani, creditorii internaţionali au cerut Atenei să implementeze o serie de reforme şi măsuri de austeritate dure.
În 21 octombrie, Grecia şi creditorii săi internaţionali au purtat discuţii în Atena privind progresul ţării vizând implementarea reformelor economice dure. Luând cuvântul la o conferinţă de presă în Bruxelles în aceeaşi zi, Comisarul European pentru Zona Euro şi Dialog Social, Valdis Dombrovskis, a dat de înţeles că cele 2 miliarde de euro ar putea ajunge curând în buzunarele guvernului elen.
Guvernul premierului Alexis Tsipras şi partidul său de stânga Syriza, care au preluat puterea în luna ianuarie, au promis că vor pune capăt dificultăţilor economice ale poporului grec cauzate de programul internaţional de bailout.
Totuşi, Tsipras a cedat presiunilor UE şi în cele din urmă a acceptat să aplice reformele impuse de creditori pentru a menţine ţara deasupra liniei de plutire şi pentru a evita excluderea Greciei din zona euro.
După cum era de aşteptat, noul set de reforme şi măsuri de austeritate a declanşat şi mai multă furie în rândul cetăţenilor şi a sindicatelor muncii.
Confederaţia Generală a Muncitorilor Greci a făcut apel la o grevă generală în 12 noiembrie, primul astfel de protest de la adoptarea măsurilor de austeritate de către guvernul Tsipras.
