Global Nutrition Report din 2016: 1/3 din populaţia lumii suferă de malnutriţie

Într-o lume în care o parte a omenirii moare în fiecare zi din cauza lipsei de mâncare, iar cealaltă parte moare din cauza excesului de mâncare, devine tot mai important să se aibă o imagine clară a modului în care oamenii mănâncă, adăugând la datele cantitative şi pe cele calitative.

Deoarece, să mănânci prost, deşi în cantitate mare, uneori este ca şi cum nu ai mânca deloc. Din populaţia totală globală, 2 miliarde de oameni suferă de malnutriţie din cauza deficitului de calorii şi aproximativ acelaşi număr de persoane sunt supraponderale sau obeze, a denunţat Global Nutrition Report şi acest lucru spune totul despre un paradox, din ce în ce mai urgent, cel al alimentaţiei. Dacă discuţia se mută asupra copiilor, totul capătă conotaţii şi mai puternice, deoarece cei mici trebuie să crească, sunt mai vulnerabili şi dezvoltarea lor fizică şi psihică depinde tocmai de ceea ce mănâncă.

Sensul cuvintelor

Malnutriţia nu trebuie confundată cu simpla penurie de alimente (subnutriţia).

Malnutriţia sau subnutriţia este o afecţiune care rezultă dintr-o alimentaţie în care nutrienţii nu sunt suficienţi sau sunt în exces, într-o asemenea proporţie încât să declanşeze probleme de sănătate. Nutrienţii implicaţi pot include: calorii, proteine, carbohidraţi, vitamine sau minerale. Termenul se utilizează, în special, pentru a face referire la subnutriţie, caz în care nu există suficiente calorii, proteine sau micronutrienţi în alimentaţie; însă, aceasta mai include şi supraalimentaţia. Dacă subnutriţia apare pe durata sarcinii sau înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului, poate cauza probleme de dezvoltare, atât fizică cât şi mentală. Subnutriţia extremă, cunoscută sub numele de înfometare, poate avea simptome ce includ: stagnarea în înălţime, corp slab, niveluri de energie foarte scăzute, abdomen şi picioare umflate. De asemenea, aceşti oameni sunt predispuşi la infecţii şi stări de frig. Simptomele deficienţei de micronutrienţi depind de micronutrientul care lipseşte.

Se estimează că, în general, numărul copiilor care suferă de malnutriţie cronică sau întârzieri de creştere, din cauza unei diete sărace, se ridică la 161 de milioane, dar, faţă în faţă cu această mulţime înfometată, există aproximativ 42 de milioane de copii care suferă de obezitate, număr care continuă să crească, contribuind la răspândirea unei epidemii tăcute la nivel mondial. Ei bine, chiar şi aceştia sunt, de asemenea, malnutriţi.

Obezitatea şi foametea în lume

Malnutriţia este pe cale să devină noua normalitate: astfel comentează autorii Global Nutrition Report 2016, un raport amănunţit, acuzând în special proasta alimentaţie care a devenit regulă pentru prea mulţi copii. Sondajul, care a implicat peste 129 de naţiuni, vorbeşte despre aproximativ 44% din naţiunile implicate în studiu, care se confruntă cu niveluri severe atât de subnutriţie cât şi de obezitate şi acest lucru înseamnă că unul din trei oameni din lume suferă de malnutriţie, care se traduce în obezitate sau în foame. 45% din decesele infantile din lume sunt datorate tocmai malnutriţiei, sub toate formele sale: dintre 667 de milioane de copii sub cinci ani, 159 de milioane sunt prea mici pentru vârsta lor, 50 de milioane nu cântăresc suficient raportat la înălţimea lor şi 41 de milioane cântăresc prea mult. Dar toate acestea sunt aspecte ale aceleiaşi probleme, care ar trebui abordată ca atare.

Inutil de spus că problema îi priveşte în special pe copii, dar, în timp ce împotriva foametei din lume eforturile au început să dea rezultate, populaţia cu exces de greutate continuă să crească fără încetare. Atât de mult, încât numărul copiilor sub 5 ani supraponderali se apropie rapid de numărul copiilor subponderali.

Pentru Corinna Hawkes, co-autor al studiului împreună cu Lawrence Haddad, se "redefineşte ideea lumii despre malnutriţie" şi începe să se realizeze că prin acest cuvânt se face aluzie atât la obezitate cât şi la subnutriţie, două concepte îndepărtate între ele dar care sfârşesc prin a fi destul de apropiate.

Scopul celor 129 de ţări este de a opri toate formele de malnutriţie până în 2030. Brazilia, Ghana, Peru şi statul indian Maharashtra au marcat deja o victorie majoră de-a lungul anilor, dar obezitatea continuă să crească şi, în conformitate cu OMS trăim într-un mediu obesogenic şi, paradoxal, devine mult mai dificil să lupţi împotriva excesului de mâncare (în special a celei de proastă calitate) decât împotriva lipsei acesteia.