Gazul românesc, afacere rusească. Independenţa energetică, un mit?

În contextul în care Lukoil a anunţat, miercuri, descoperirea în zona românească a Mării Negre a unui zăcământ uriaş de gaze naturale, o amplă analiză Hotnews arată că, paradoxal, descoperirea noului zăcământ nu va duce automat la independenţa energetică faţă de Rusia, ci, dimpotrivă, va creste influenţa rusească asupra gazelor româneşti.

Astfel, deşi noul zăcământ estimat la 30 de miliarde de metri cubi ar putea asigura consumul României la capacitate maximă pentru trei ani, realitatea este că LUKOIL deţine 72% din acordul de concesiuni, Panatlantic Petroleum Ltd (tot ruşi) 18%, iar Romgaz doar 10%, influenţa românească în consorţiu fiind infimă.

Practic, în acest moment, gazele româneşti din Marea Neagră se află sub control rusesc, arată Hotnews, atrăgând atenţia asupra parteneriatului puternic dintre ruşii de la Gazprom şi grupul austriac OMV. Or, OMV Petrom şi Exxonmobil au anunţat de asemenea, descoperirea, în perimetrul Neptun a 42-84 miliarde metri cubi. Revenind la Lukoil, aceştia mai au un perimetru în Marea Neagră, Rapsodia Est, asupra căruia încă nu a făcut niciun anunţ.

"Ce ar putea face Lukoil cu gazele româneşti din Marea Neagră?" este întrebarea care se ridică în mod firesc. Potrivit Hotnews, în urma exploatării ar trebui să le transporte pe teritoriul României, ceea ce presupune un parteneriat cu transportatorul national de gaze Transgaz. Trebuie construită o conductă care să ducă până la ţărm, iar de acolo în sistemul naţional. Odată ajunse pe teritoriul ţării, gazele pot fi furnizate ori către consumatori din România, ori la export prin punctele de interconectare cu Ungaria şi Bulgaria. Aici va fi exclusiv decizia Lukoil care are toate drepturile asupra gazelor din Marea Neagră în urma concesiunii, chiar dacă proprietar asupra perimetrelor este statul român. Altfel spus, ruşii sunt cei care decid soarta gazelor româneşti din Marea Neagră. Ei vor fi cei care le vor controla.

Mai merită reamintit că pentru gazele româneşti exploatate, statul se va alege doar cu o redevenţă, considerată mică, între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Deşi regimul redevenţelor ar fi trebuit schimbat încă de anul trecut, Guvernul a amânat cu un an elaborarea şi punerea în aplicarea a unui nou pachet legislativ. Ultima amânare a legii redevenţelor a avut lor pe fundalul discuţiilor premierului Ponta cu antementionatele EXXON şi OMV.

Articolul integral poate fi citită aici