Frăţia Musulmană continuă lupta la Curtea Penală Internaţională

Avocaţii Frăţiei Musulmane promit să demareze o campanie juridică de proporţie împotriva armatei egiptene. Cu majoritatea liderilor săi în închisoare şi cea mai mare parte a activităţilor sale scoasă în afara legii, Frăţia Musulmană a căutat o soluţie în afara Egiptului şi a înaintat o plângere la Curtea Penală Internaţională (CPI), scrie luni Globe and Mail.

Potrivit publicaţiei Globe and Mail, plângerea depusă solicită o anchetă internaţională a armatei egiptene pentru presupuse crime împotriva umanităţii. Reprezentanţii legali ai Frăţiei din Londra susţin că măsura reprezintă doar începutul unei campanii juridice extinse împotriva guvernului militar care conduce Egiptul. Aceştia au anunţat că intenţionează să demareze o serie de procese în întreaga lume care vizează ofiţeri individuali ai armatei egiptene.

Aceştia se confrunta însă cu o luptă dificilă, pentru că Egiptul nu a ratificat carta fondatoare a CPI, ceea ce înseamnă că instanţa de judecată nu poate interveni fără consimţământul guvernului. CPI ar putea interveni doar dacă guvernul ţării ar emite o declaraţie de recunoaştere a jurisdicţia Curţii. Avocaţii susţin că oficialii ai guvernului Morsi au făcut deja declaraţia şi că aceasta ar trebui să fie recunoscute, pentru ca acesta rămâne guvernul legitim, ales în mod democratic.

Rămâne de văzut cum va decide CPI să abordeze un astfel de subiect mai ales pentru ca instanţa de judecată încearcă să se abţină de la luarea deciziilor cu privire la chestiuni care sunt fundamental politice şi extrem de controversate – respectiv care este guvernul legitim al Egiptului.

Frăţia Musulmană a lui Morsi a fost declarată organizaţie teroristă şi acuzată de efectuarea unei serii de atacuri împotriva forţelor de securitate din ţară. Printre cele mai recente, se numără un atac sinucigaş cu bombă de săptămâna trecută la o secţie de poliţie în Delta Nilului, în care 16 persoane au fost ucise. Frăţia, principala forţă de opoziţie politică din Egipt, a negat orice legături cu atacurile.

Cum a ajuns Frăţia Musulmană să fie interzisă

Preşedintele Mohammed Morsi a semnat o nouă Constituţie care a fost adoptată de o Adunare Constituantă formată predominant de islamişti. Ulterior aceasta a fost supusă unui referendum care, potrivit Opoziţiei, a fost viciat de fraude şi nereguli. Criticii susţinea că noua Constituţie adoptată de Frăţia Musulmană şi salafişti este nedemocratică şi prea islamistă în sensul că permite clericilor să intervină în procesul de legiferare şi nu protejează minorităţile.

Înainte de a impune această nouă Constituţie, Mohammed Morsi a încercat să impună un decret prin care îşi extindea puterea dincolo de orice control, însă a fost forţat să-l abroge la presiunea străzii.

Cu un stat aflat în dificultăţi economice şi confruntaţi cu un regim islamist radical, sute de mii de oameni au ieşit în stradă să îşi exprime nemulţumirea faţă de guvernarea lui Morsi şi a Frăţiei Musulmane.

Generalii egipteni au anunţat înlăturarea lui Morsi de la putere, suspendarea Constituţiei şi au făcut apel la alegeri anticipate la împlinirea unui an de la alegerea acestuia în funcţie. Morsi a acuzat atunci „o lovitură de stat militară”. El a fost întemniţat de forţele militare într-o locaţie secretă, timp de mai multe luni. Anunţul şefului Comitetului Suprem al Forţelor Armate (SCAF), Abdel Fattah al Sisi că Morsi a fost îndepărtat de la putere a fost sărbătorit în Piaţa Tahrir.

Susţinătorii lui Morsi au ieşit cu miile în stradă pentru a cere reinstituirea sa în funcţie şi lucrurile au degenerat atunci când armata a reprimat violent protestatarii adunaţi în apropierea moscheii Rabaa al-Adawiya şi în Piaţa Giza’s Nahda. Văzând că susţinătorii lui Morsi au rămas în stradă generalul Sisi a decis atunci să le ceară egiptenilor să iasă în stradă pentru a susţine eforturile armatei de a combate „terorismul”, adică practic să legitimeze acţiunile violente ale armatei împotriva islamiştilor. Potrivit datelor oficiale, represiunea a lăsat în urmă 623 de morţi şi mii de răniţi, însă Frăţia a susţinut ca numărul celor ucişi a atins 2.200.

Deocamdată guvernul interimar a adoptat o lege de limitare a demonstraţiilor şi a declarat Frăţia Musulmană organizaţie teroristă, decizie care a atras măsuri foarte dure, liderii grupării fiind pasibili de sentinţe cu moartea iar protestatarii pot primi până la 5 de închisoare.

Mişcarea a desfăşurat proteste aproape zilnic de când armata l-a dat jos pe Morsi, în ciuda faptul că în timpul incidentelor au murit peste 1000 de persoane, în principal islamişti, şi alte sute au fost arestate.

Mişcarea de rezistenţă musulmană

Membrii Frăţiei Musulmane se ascund în locuri sigure, nu vorbesc prea mult la telefon şi evită cafenelele la care obişnuiau să se întâlnească. Eşarfe le ascund identitatea atunci când se aventurează să se alăture protestelor.

Membrii grupării susţin că organizaţia a revenit din nou la structura organizatorică pe care a susţinut-o timp de zeci de ani cât a fost considerată o mişcare interzisă şi secretă. Deşi organizaţia devine din ce în ce mai descentralizată, aceasta devine din ce în ce mai coerentă şi rigidă, pentru ca membrii săi abandonează activităţi cum ar fi predicarea şi asistenţa socială şi îşi îndrepte atenţia către un scop singular: rezistenţa împotriva guvernului sprijinit de forţele armate.

Obiectivul lor, susţin mulţi membri ai Frăţiei, este o luptă prelungită. Rezistenţa Frăţiei până acum nu s-a asigurat decât de faptul că Egiptul va continua să fie tulburat de conflicte civile. Mişcarea este înfiinţată de mai bine de 80 de ani şi atrage sprijin de la sute de mii de membri şi milioane afiliaţi şi simpatizanţi în întreaga ţară.

Deşi liderii grupului afirma că rămân fermi în ceea ce priveşte angajamentul lor de a protesta paşnic pentru a-şi exprima activismul, unii membri susţin că mulţi dintre simpatizanţii organizaţiei au vorbit din ce în ce mai mult despre violenţă.

Ultima serie de violenţe a avut loc vineri, când cel puţin 13 persoane şi-au pierdut viaţa în timpul marşurilor Frăţiei din toată ţara, unele dintre cele mai mortale ciocnirile din ultimele luni.

Frăţia musulmană este acuzată în mod deschis de oficiali că efectuează atentate asupra serviciilor de securitate. Săptămâna trecută, de exemplu, ministrul de Interne Mohamed Ibrahim, a acuzat Frăţia de conspiraţie pentru a efectua "comploturi ostile" de-a lungul anilor cu "facţiuni extremiste", inclusiv cu militanţii palestinieni.

În multe oraşe membrii Frăţiei continuă să participe la şedinţele săptămânale mici, "de familie", care sunt considerate blocurile cele mai importante ale organizaţiei, precum şi izvorul coeziunii frăţiei şi a ideologiei sale. Între timp se încearcă recrutarea noilor membri şi determinarea celor mai veterani să fie mai activi.

Eforturile de a menţine mişcarea în viaţă au început după înlăturarea din iulie a lui Morsi, atunci când liderii au numit adjuncţi, care , la rândul lor au numit alţi adjuncţi, pentru a asigura o continuitate a conducerii în timp ce represiunea împotriva protestelor se intensifică.

Grupul este acum centrat pe supravieţuire şi se vorbeşte puţin despre direcţia pe termen lung a mişcării, sau despre greşelile din timpul guvernării lui Morsi. Membrii Frăţiei au vorbit doar despre câteva "erori", dar în principal s-au plâns de ceea ce au numit drept o conspiraţie împotriva guvernării lor.

Cererea lor oficială - ca lovitura de stat militară fi inversată - nu s-a schimbat din luna iulie. La orizont au avut loc multe proteste şi diverse atentate cu bombe care au fost atribuite grupării.