Fost şef al CIA întoarce armele - admite existenţa Statului Paralel în serviciile americane, care luptă împotriva lui Trump

Donald Trump devine mainstream sau mainstreamul devine Donald Trump?
Fostul director adjunct al CIA, Michael Morell.
Fostul director adjunct al CIA, Michael Morell. (Win McNamee/Getty Images)

Un fost şef din comunitatea de informaţii care l-a criticat public pe preşedintele Donald Trump şi i-a influenţat şi pe alţi ofiţeri de informaţii de carieră să îi urmeze exemplul, a recunoscut rolul principal pe care l-a avut în războiul politic purtat de serviciile de informaţii împotriva lui Trump, descriind acţiunile sale ca fiind un lucru la care “nu s-a gândit pe deplin”. Într-un interviu surprinzător de sincer, Michael Morell de la CIA – care a fost mult timp director adjunct şi director interimar al celei mai puternice agenţii de informaţii din SUA – a declarat că nu a fost o idee bună să critice şi să divulge informaţii despre un nou preşedinte.

Morell este cunoscut mass mediei ca fiind persoana care, pe de o parte, a descris “hackingul rusesc” ca fiind “echivalentul politic al [atacurilor teroriste din] 11 septembrie [2001]” şi în mod constant a susţinut intens ideea “propagandei ruseşti”, şi pe de altă parte, şi-a promovat mult timp o nouă carte într-o emisiune a RT News, o organizaţie media rusă care este controlată de Kremlin.

În ultimii ani ai mandatului lui Barack Obama, Morell a spus, într-un interviu la emisiunea Charlie Rose, că i-ar ucide pe asociaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a-l speria pe acesta şi a-l forţa să se supună.

Morell a avut sarcina de a-l informa zilnic pe preşedintelui George W. Bush din partea CIA şi a servit de asemenea sub Barack Obama până la retragerea sa din activitate. În vara lui 2016, Morell a făcut o mişcare neaşteptată (pentru un fost ofiţer de informaţii) şi a susţinut-o în mod deschis pe Hillary Clinton într-un articol de opinie publicat în New York Times, intitulat “Am condus CIA. Acum o susţin pe Hillary Clinton”, după care a continuat să fie un critic deschis al lui Trump şi o voce a CIA care a promovat teoria colaborării taberei lui Trump cu Moscova şi amestecul ruşilor în alegerile prezidenţiale americane din 2016.

După cum a declarat Susan Glasser de la Politico într-un interviu recent publicat, Morell “a ieşit din umbra statului paralel” pentru a deveni unul dintre cei mai puternici critici ai lui Trump din interiorul comunităţii de informaţii.

În interviul acordat pentru Politico, în care este uneori autocritic şi surprinzător, Morell recunoaşte că el şi alţi critici ai preşedintelui Trump din lumea spionajului au eşuat să se “gândească pe deplin” la efectele negative generate de acţiunile lor politice. “A existat o parte negativă semnificativă”, a afirmat Morell în interviu.

Nu numai că Morell a declarat în precedentul său articolul de opinie din New York Times că este dedicat să facă “tot ceea ce voi putea pentru că ea să fie aleasă al 45-lea preşedinte al nostru”, dar a mers chiar mai departe şi l-a numit pe Trump “o ameninţare la adresa securităţii noastre naţionale”, făcând în acelaşi timp afirmaţia că “în domeniul spionajului, am putea spune că Putin l-a recrutat pe Trump, fără ştirea lui, ca agent al Federaţiei Ruse”.

În mod curios, Morell, în cel mai recent interviu acordat Politico, indică faptul că, atunci când a fost întrebat despre profilul său public şi activismul său afişat la scurt timp după ce a plecat din agenţie (un lucru care a fost relativ neobişnuit înainte ca Trump să fie învestit oficial), apariţiile sale în mass media după retragerea din agenţie au fost aprobate şi/sau au fost, într-o oarecare măusură, supravegheate de CIA. În interviu, Morell a afirmat: “Am oferit un interviu emisiunii 60 Minutes despre viaţa mea în cadrul CIA, şi acest lucru a fost considerat pozitiv de către agenţie”.

Cu toate că o astfel de evaluare de către CIA a publicaţiilor şi interacţiunilor cu mass media a foştilor angajaţi nu este ceva nou, totuşi cazul lui Morell a fost un exemplu fără precedent al unui agent de mare profil din sectorul de informaţii care a promovat în mod clar un candidat prezidenţial şi a adoptat o poziţie împotriva altui candidat, invocând în mod specific rolul său în CIA (el a început articolul din New York Times cu “În timpul unei cariere de 33 de ani la CIA, am servit preşedinţi din ambele partide – trei republicani şi trei democraţi...” fiind urmată de o înşiruire de evenimente cheie privind securitatea naţională în care a avut un rol central).

O altă confirmare importantă care a reieşit din interviu este faptul că “statul paralel” existent în cadrul serviciilor americane de informaţii a pornit un război împotriva lui Trump – aspect care a fost confirmat de însuşi Morell, fiind esenţial ca acest lucru să fie auzit direct de la sursă.

Schimbul de idei din interviul pentru Politico începe astfel:

Glasser: În regulă, aşadarne întorcem cuun an în urmă. A fost aceea o greşeală?

Morell: Nu cred a fost o greşeală. Cred a existat o parte negativăla care nu m-am gândit la acea vreme. Am fost îngrijorat de impactul pe care l-ar avea asupra agenţiei? Am fost foarte îngrijorat în privinţa acestui aspect. Dar nu cred m-am gândit în totalitate la implicaţii.

Şi unul dintre modurile în care m-am gândit la acest lucru, Susan, esteei bine, cum a văzut Donald Trump această situaţie?Şieste foarte importantunul dintre lucrurile pe care le facem ca analişti ai informaţiilor este ne asigurăm că tipul nostrupreşedintele – îl înţelege pe celălalt tip. Corect?

Haideţi ne punem în locul lui Donald Trump. Aşadar, ce vede el? El îl vedefostul director CIA şi fost director NSA, Mike Hayden, pentru care am cel mai mare respect, criticându-l pe el şi politicile sale.Şi, ar fi putut spune pe bună dreptate: “Hmm, ce se întâmplă cu aceşti tipi din sectorul de informaţii?” Corect?

Aici, Morell pare să confirme versiunea lui Trump privind evenimentele legate de scandalul Russiagate - “ştirile false” şi scurgerile deliberate de informaţii care urmăreau să afecteze imaginea şi poziţia preşedintelui american – în ciuda faptului că la începutul interviului a declarat “Nu cred că a fost o greşeală” (practic recunoscând în esenţă consecinţele negative ale acţiunilor sale, dar fără să aibă regrete).

Glasser: [Această situaţie] confirmă versiunea [luiTrump].

Morell: Exact. Şi apoi el vede un fost director interimar şifost director adjunct al CIA criticându-l şi susţinându-i rivalul. Şi apoi primeşte primulraport de informaţii, după ce devine nominalizatul republicanilor, şi într-un interval de la 24 la 48 de ore, există scurgeri care sunt critice la adresa sa şi la adresa consilieruluipentru securitate naţională de la acea vreme, Mike Flynn.

Aşadar, aceste lucruri încep se adune, corect? Şi atunci probabil că el s-a gândit:Ce se întâmplă cu aceşti tipi din sectorul de informaţii? Fac politică?” Directorul CIA de la acea vreme, John Brennan, în timpul campaniei prezidenţiale a respins unele afirmaţii ale luiDonald Trump.

Deci, când Trump a discutat despre faptul acordul nuclear cu Iranul este cel mai prost acord din istoria diplomaţiei americane şi a declarat îl va anula în prima zi a mandatului său, John Brennan a ieşit în public şi a declarat: “Acela ar fi un act prostesc”. Aşadar, [Trump] îl vede pe directorul [CIA] luând o atitudine împotriva sa. Corect?

Apoi devine preşedinte şi ar trebui primească informări zilnice din moment ce este preşedintele ales. Corect? Dar nu le primeşte. Şi, în câteva zile, există scurgeri despre faptulnu este informat. Aşadar, trebuie se fi gânditCine sunt aceşti tipi? Vor aceşti tipi prindă? Este aceasta o organizaţie politică? Pot gândesc la ei ca la o organizaţie politică atunci când devin preşedinte?”

Aşadar, creda existat o parte negativă semnificativă pentru aceia dintre noi care am devenit politici în acel moment. Dacă m-aş fi putut gândi la acest lucru, aş fi ajuns într-o situaţiediferită? Nu ştiu. Dar este cevala care nu m-am gândit.