Glifosat- lunga poveste a legăturii dintre Roundup, produs de Monsanto, şi cancer

Acum treizeci de ani, un comitet al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA), din SUA, a stabilit că popularul erbicid Roundup ar putea genera cancer. Şase ani mai târziu, în 1991, agenţia şi-a inversat decizia, după o re-evaluare a studiului efectuat pe şoareci care a stat la baza concluziei originale.

Acum problema este pusă din nou pe tapet, într-un mod mai amplu. O agenţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat că glifosat-ul, ingredientul activ din Roundup, cauzează "probabil"cancer la oameni. O probă a agenţiei citează acelaşi studiu efectuat pe şoareci.

Declaraţia a atras un răspuns furios a companiei Monsanto, producător de Roundup, care a acuzat agenţia că are o "agendă ascunsă" şi "alegerea" datelor pentru a-şi susţine cazul.

Concluzia este "categoric în contradicţie cu orice organism ştiinţific credibil care a examinat siguranţa glifosatului", a declarat reporterilor Philip Miller, vicepreşedinte Monsanto pentru probleme globale de reglementare. Aceasta include o analiză recentă a autorităţilor de reglementare a guvernului german, în numele Uniunii Europene.

Noua controversă, şi inversarea concluziilor de către EPA cu mai multe decenii în urmă, demonstrează cum aceleaşi date pot fi interpretate diferit şi cât de complicată şi politic periculoasă poate fi o astfel de decizie. Dar discrepanţa dintre afirmaţiile firmei Monsanto şi ale OMS poate fi explicată parţial prin modul specific în care agenţia OMS îşi analizează datele.

Oficialii de la Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) au declarat că nu au avut altă sarcină decât să informeze Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Potrivit acestora, concluzia lor s-a bazat pe studii făcute pe oameni, animale de laborator şi celule.

"Toate cele trei serii de dovezi, într-un fel, au spus acelaşi lucru, anume, că ar trebui să fim preocupaţi de acest lucru", a declarat Aaron Blair, un epidemiolog pensionat al Institutului Naţional al Cancerului, care a fost preşedintele grupului celor 17 referenţi din întreaga lume - acordul privind clasificarea glifosatului a fost unanim.

Glifosatul, introdus în 1970, este erbicidul cel mai folosit din lume, pulverizat pe culturile fermelor, în păduri, pe marginea drumurilor şi în grădini, şi are reputaţia de a fi benign, din punctul de vedere al pesticidelor. Acum el este generic şi este utilizat în multe produse, nu numai în Roundup.

Utilizarea glifosatului a crescut în ultimele două decenii, din cauza culturilor Roundup Ready produse de Monsanto, care compun cea mai mare parte din culturile de porumb şi soia cultivate în Statele Unite. Aceste culturi sunt modificate genetic pentru a rezista glifosatului, ceea ce permite agricultorilor să-şi pulverizeze pământurile fără a afecta culturile.

Unele grupuri de consumatori şi de mediu au declarat recent că rezultatele OMS măresc importanţa etichetării alimentelor modificate genetic. De asemenea, ei au cerut EPA să reevalueze glifosatul şi un nou erbicid pentru distrugerea buruienilor, produs de Dow Chemical, care combină glifosatul şi un alt erbicid, 2,4-D.

Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului încearcă să răspundă la o întrebare foarte precisă: dacă o substanţă sau comportament ar putea duce la cancer în anumite circumstanţe, chiar dacă este puţin probabil ca aceste condiţii să apară. Ea nu pune în balanţă beneficiul comparativ cu riscurile unui produs chimic, lăsând asta la latitudinea autorităţilor naţionale de reglementare.

Agenţia clasifică băuturile alcoolice drept cancerigene pentru om, împreună cu tutunul, arsenicul şi azbestul. Lucrul în tura de noapte sau la coafor este clasificat ca, probabil, cauzator de cancer, la fel ca glifosatul, deoarece un loc de muncă de noapte perturbă ritmul circadian al organismului, iar celălalt implică expunerea la coloranţi. Cafeaua este un "posibil" cancerigen, cu un nivel mai scăzut.

În total, agenţia a revizuit 983 lucruri, cum ar fi produsele chimice şi ocupaţii. Aproximativ jumătate nu au putut fi clasificate pe baza dovezilor. Doar un singur compus, caprolactama, care este folosit pentru a face un tip de nailon, a avut suficiente dovezi în favoarea sa pentru a fi judecat ca fiind probabil necarcinogen.

Există, de asemenea, diferenţe de interpretare. Monsanto şi unele autorităţi de reglementare spun că preponderenţa studiilor nu prezintă riscul de face cancer din cauza glifosatului. Dar pentru agenţia OMS, câteva rezultate pozitive pot fi suficiente pentru a declara un pericol, chiar dacă există studii negative, de asemenea.

Kathryn Z. Guyton, un toxicolog senior al agenţiei, a declarat că cercetările, de asemenea, analizează doar studii publicate în reviste sau documente guvernamentale care au fost la dispoziţia publicului. Acestea, de obicei, exclud multe studii efectuate de către companiile chimice pentru a obţine aprobările de reglementare.

Agenţia a declarat de asemenea că recenzia nu include raportul de reglementare german, deoarece nu a fost ratificat de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Este puţin dificil să judeci modul în care referenţii agenţiei OMS au tras concluziile. În cele din urmă, se va publica un studiu detaliat. Pentru moment, există doar o lucrare lucrare publicată la 20 martie în The Lancet Oncology, celebrul jurnal medical.

În această lucrare, referenţii au citat studii din Statele Unite ale Americii, Canada şi Suedia care sugerează că persoanele expuse la glifosat au avut o incidenţă mai mare de limfom non-Hodgkins, chiar şi după corectarea expunerii la alte substanţe chimice.

Dar un studiu referitor la pesticidele din fermele americane nu a găsit probleme. Aşa că Monsanto a acuzat agenţia că "nu a luat în considerare" acest studiu, deşi este menţionat clar în articolul din Lancet. Din cauza acestui studiu, recenzorii au concluzionat că au doar o dovadă "limitată" din studiile efectuate pe oameni, că glifosatul ar putea cauza cancer.

Articolul Lancet a citat mai multe studii pe animale. Numai două sunt necesare pentru a stabili carcinogenitatea, a spus dr Guyton.

Există mai multe modalităţi de măsurare a unui posibil efect. Există mai multe incidenţe de cancer la animalele expuse la substanţa chimică decât cele dintr-un grup de control? Înseamnă dozele mai mari mai multe cancere? Sunt ratele mai mari decât ce era de aşteptat pe baza datelor istorice? În multe studii, nu toate cele trei măsurători sunt pozitive.

Să luăm ca exemplu studiul şoarecilor în cauză pe care EPA. şi-a făcut revizuirea acum 30 de ani, şi, de asemenea, a fost citat de agenţii OMS. Au existat trei cazuri de un tip rar de cancer renal la 50 şoareci masculi ce au fost hrăniţi cu cea mai mare doză. Acest tip de tumoare este rară, aşa că întăreşte cazul, a declarat dr. Blair. "Ele pur şi simplu nu apar, dar acestea au apărut atunci când rozătoarele au fost expuse la asta", a spus el.

Deşi referenţii agenţiei s-au axat pe creşterea cancerului odată cu doza, cei care au revizuit studiul la EPA în 1991 au declarat că rezultatele nu au fost semnificative, în parte pentru că nu a existat nicio diferenţă statistic semnificativă între şoarecii expuşi şi grupul de control.

O altă constatare citată de Agenţia OMS a fost o rată crescută a hemangiosarcom, un cancer al vaselor sanguine, la şoarecii masculi, aşa cum s-a arătat într-un document emis de OMS şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură în 2004. Autorii acestui document au respins semnificaţia constatării, şi au spus că studiul "nu a produs semne de potenţial carcinogen în oricare doză".

Documentul din 2004 a discutat apoi studii de patru şobolani despre care a notat, de asemenea, că nu au arătat nici o dovadă de carcinogenitate. Unul dintre aceste studii a fost, de asemenea, citat de referenţii agenţiei OMS că a evidenţiat efecte carcinogene. Dr. Guyton, a spus că referenţii agenţiei "nu au raportat concluziile autorilor. Ei raportează propriile concluzii bazate pe acele date".

Un alt semn că ceva poate cauza cancer este acela că provoacă mutaţii sau anomalii cromozomiale. Testele bacteriene nu arată că glifosatul provoacă mutaţii. Dar referenţii au spus că a fost o dovadă de anomalii cromozomiale în studiile care au implicat animale şi celule umane.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.