Fenomenele meteo extreme, din ce în ce mai dese în România. Care e cel mai negru scenariu? Ce spun experţii

Cel mai negru scenariu este să avem mult mai multe valuri de căldură decât în prezent şi să avem furtuni care să producă cantităţi mari de precipitaţii faţă de ce eram obişnuiţi în trecut, a tras un semnal de alarmă Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, în emisiunea "Digi Live", realizată de Alexandru Rotaru.

Jurnalist: Aşadar, asistăm la un fenomen global, care generează la rândul său fenomene extreme la nivel local, inclusiv în România, unde am fost martorii unor fenomene extrem de violente în această vară, fie că vorbim de furtuni, fie că vorbim de caniculă, care a ajuns la cote extrem de alarmante. Inclusiv în aceste momente este valabil un cod de caniculă în Bucureşti. Este doar începutul?

Expert: Putem spune că este doar începutul, pentru că de acum înainte vom vedea astfel de recorduri de temperatură doborâte, dar şi alte recorduri. Putem vorbi şi de precipitaţii şi de furtuni, dar în general se referă la recorduri de temperatură.

Şi este normal să fie aşa, deoarece, dacă în trecut am avut o distribuţie normală a temperaturilor, pe măsură ce temperatura medie globală începe să crească, această distribuţie normală se deplasează către temperaturi mai ridicate, iar de aici probabilitatea de a avea noi recorduri de temperatură la nivel lunar.

Acestea sunt mult mai importante decât recordurile zilnice sau cele pentru o anumită staţie meteo. Aceste recorduri lunare şi anuale sunt un semnal clar al schimbărilor climatice.

Aceste recorduri se reflectă apoi şi în partea de fenomene extreme, fie că vorbim de precipitaţii, fie de furtuni cu grindină de mari dimensiuni. Ele sunt tot o consecinţă sau sunt amplificate de schimbările climatice, de creşterea temperaturii medii globale.

Jurnalist: Ne avertizaţi, de fapt, că avem un efect în lanţ, ale cărui dimensiuni nu le cunoaştem încă?

Expert: Într-un fel le cunoaştem, pentru că putem să spunem ceva despre valurile de căldură. Aici avem certitudinea că valurile de căldură, cum au fost cele de anul acesta în România, sunt mai intense, mai frecvente şi cu o durată mai mare decât în trecut.

Partea de furtuni severe este mai puţin studiată sau datele nu sunt atât de precise, deoarece nu avem date pe termen lung, cum avem pentru temperatură, de exemplu, de 150 de ani. Aşadar, pentru furtuni severe nu avem un semnal clar dacă există o influenţă importantă din partea schimbărilor climatice.

Însă ştim clar că acest tip de fenomene, fie că este vorba de grindină de mari dimensiuni sau de precipitaţii intense, sunt mult mai intense în prezent decât în trecut. Aceasta observăm din datele recente şi, teoretic vorbind, ele pot fi asociate schimbărilor climatice.

Jurnalist: Care sunt cele mai mari riscuri în momentul de faţă? Din toate discuţiile cu experţi din România şi din străinătate reiese că asistăm doar la vârful aisbergului, iar ceea ce urmează este cu adevărat îngrijorător. Nivelul oceanului planetar s-ar putea ridica suficient de mult încât scenele pe care le-am văzut în sate insulare să devină o normalitate.

Expert: Aşa este. Există o zicală în comunitatea climatologică: "S-ar putea ca vara aceasta să fie cea mai rece dintre cele care vor urma." Suntem pe acest trend crescător al temperaturilor.

Din punctul meu de vedere, cel mai mare impact pe care îl observăm acum, în prezent, nu peste 20-30 de ani, este această parte de valuri de căldură, cu un impact mare asupra sănătăţii şi asupra ecosistemelor.

Apoi, exact cum menţionaţi, partea de creştere a nivelului oceanelor, acidificarea lor şi faptul că oceanele absorb dioxidul de carbon, ceea ce le creşte aciditatea. Din nou, acesta are un impact asupra ecosistemelor.

Jurnalist: România este vizată, va fi martoră acestor fenomene? Vom putea vedea ce se va întâmpla peste 5, 10, 50 de ani? Care este cel mai negru scenariu?

Expert: Cel mai negru scenariu este să avem mult mai multe valuri de căldură decât în prezent şi să avem furtuni care să producă cantităţi mari de precipitaţii faţă de ce eram obişnuiţi în trecut.

Asta ar favoriza apariţia inundaţiilor severe şi a furtunilor cu grindină de mari dimensiuni. Iar aceste fenomene sunt distribuite cam aşa: în partea de sud vom avea din ce în ce mai multe valuri de căldură. Asta ne spun modelele climatice. În partea de nord, tot mai multe furtuni, mult mai intense şi cu grindină de mari dimensiuni. Şi asta în următorii 10-15 ani.