Experţi: Recuperarea economică a Moldovei pentru 2016 – 2017 tendinţă durabilă sau vârf de aisberg?

Centrul Analitic Independent Expert-Grup, a lansat la 8 decembrie, cea de-a XV-a ediţie a revistei MEGA, cu genericul „Recuperarea economică pentru 2016 – 2017: tendinţă durabilă sau vârf de aisberg?”. Potrivit experţilor, deşi anul economic 2016 a fost mai favorabil comparativ cu 2015, iar prognoza pentru 2016 – 2017 estimează o creştere a economiei de aproximativ 3-4%, competitivitatea şi durabilitatea acestei creşteri rămân principalele provocări ale anului care vine.

După recesiunea din 2015 (-0,5%), Produsul Intern Brut (PIB) înregistrează o recuperare marginală în 2016, estimată la circa 3%, datorită creşterii înregistrate în sectorul terţiar (tot ceea ce nu este industrie, construcţii sau agricultură), dar şi în cel agricol Pe de altă parte, motivele creşterii înregistrate în cele două sectoare au repercursiuni asupra durabilităţii şi competitivităţii acesteia, în condiţiile în care sectorul terţiar şi-a revenit datorită creşterii modeste a consumului, iar agricultura a înregistrat o creştere compensatorie, după seceta din anul 2015.

În ceea ce priveşte sectorul industrial, experţii prognozează o anumită revigorare a sectorului care va duce la o dinamizare marginală a exporturilor, precum şi la o creştere modestă a activităţii investiţionale pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar şi stabilizării politice (efectul post-electoral).

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Expert – Grup, coautor al publicaţiei, a afirmat că „principala provocare imediată ţine de riscul inducerii în eroare a decidenţilor de politici economice de către tendinţele economice, care la suprafaţă arată relativ bine, însă conţin multe subtilităţi îngrijorătoare. Astfel, în pofida creşterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autorităţile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în acelaşi timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară şi să fie foarte prudenţi în promovarea austerităţii bugetare”.

Referitor la provocări pe termen mediu şi lung, autorii atenţionează asupra nivelului scăzut al productivităţii muncii, care subminează competitivitatea economiei moldoveneşti, atât din punct de vedere al preţului forţei de muncă, cât şi a calităţii acesteia, şi alimentează în lanţ incapacitatea ţării de a valorifica pe deplin potenţialul oferit de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. Pe termen lung, deficitul balanţei de plăţi, agravat de nivelul înalt al datoriei externe (care este practic echivalentă cu PIB-ul), precum şi de influxurile modeste de investiţii străine directe. Moldova se află, în mod tradiţional, pe ultimele locuri în Europa la capitolul Investiţiilor străine directe per cap de locuitor, generează riscuri care vizează stabilitatea macroeconomică a ţării.

În ceea ce priveşte soluţiile, autorii recomandă echilibrarea deficitului de cont curent şi stimularea investiţiilor, prin înlăturarea celor 3 bariere pentru investitorii străini corupţia, instabilitatea politicilor şi instabilitatea politică, acestea pot fi înlăturate prin eforturi consolidate, pe termen lung, doar în baza unei voinţe politice ferme. În acest sens, autorităţile trebuie să urgenteze, iar pe alocuri să deblocheze reforma justiţiei şi să implementeze o reformă efectivă a administraţiei publice.

Dezvoltarea unui serviciu public transparent, profesionist şi centrat pe interesele populaţiei şi ale mediului de business, susţinut de un sistem al justiţiei incoruptibil, sunt principalii factori care vor impulsiona activitatea investiţională în Republica Moldova, cu efectele necesare asupra productivităţii muncii, competitivităţii ţării şi durabilităţii modelului de creştere economică.