EXCLUSIV - Ce ameninţă integrarea musulmanilor germani

Pericolul extremismului de dreapta este mare în Germania şi a fost subestimat, crede experta în studii islamice Amir Moazemi, care adaugă că „se vorbeşte mai des despre pericolul islamist”. Realitatea pare să-i dea dreptate, după ce crimele celulei teroriste şi neonaziste de la Zwickau, căreia i-au căzut victime 9 imigranţi turci, au îngrozit Germania.

Pe de altă parte, autorităţile germane pentru integrare se declară îngrijorate de creşterea islamofobiei în sânul populaţiei majoritare. ”Noi, germanii, ca societate, devenim mai puţin inteligenţi pentru că numărul musulmanilor, care nu vor şi nu sunt capabili să se integreze, este în continuă creştere datorită natalităţii mari”, scria fostul membru al consiliului de conducere al Bundesbank, Thilo Sarrazin în cartea „Deutschland schafft sich ab”.

De asemenea, el sugera că dificultăţile pe care le întâmpină imigranţii în procesul de educaţie arată că aceştia nu sunt interesaţi de integrare, „ci preferă să muncească ilegal, fără sa să plătească taxe”. Aceste declaraţii au strârnit mari controverse şi reacţii politice de respingere şi condamnare fermă. Dar nemţii nu sunt de aceeaşi părere cu politicienii, iar opiniile lui Sarrazin găsesc un anumit ecou în societate, dovadă fiind cartea sa, care a devenit bestseller. Mai mult, potrivit unui sondaj efectuat de un post de televiziune german, 95% dintre respondenţi au afirmat că declaraţiile lui Sarrazin nu sunt exagerate, citează The Economist.

Pe lângă agitatori ca Sarrazin, se observă şi încercarea de a construi un Partid al libertăţii german, după modelul PVV-ului lui Geert Wilders, cu un mesaj predominant anti-islamic şi anti-european. Iar din tabăra formaţiunilor de extremă dreaptă nesistemice, NPD, Pax Europa sau ProDeutschland încearcă să construiască o atmosferă ostilă Islamului, sub motto-ul: ”Coranul şi Islamul nu sunt compatibile cu dreptul european”. Au existat conflicte mai ales la construirea de moschei, dar în general nu s-a ajuns la confruntări violente. Recent îns, după ce extremişti din mişcarea ProNRW au mărşăluit pe străzile Bonn-ului cu caricaturi ale profetului Mahomed, riposta salafiştilor, islamiştilor radicali, a fost sângeroasă. Aceştia s-au ciocnit cu forţele de ordine.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne al Land-ului Brandenburg, în Germania s-a format în ultimii ani un spectru islamic extremist care nu mai recrutează doar din rândul străinilor şi imigranţilor. Nemţi foarte tineri care duc aparent o viaţă normală sunt recrutaţi de militanţi jihadişti şi renunţă la totul, familie, carieră şi chiar viaţă, după ce se convertesc la Islam şi la Jihad, pentru a se alătura talibanilor în lupta lor de la graniţa afgano-pakistaneză. Radicalizarea lor rapidă creşte riscul atentatelor chiar pe pământ european şi întăreşte „coloniile” islamiste din Afganistan. Internetul este principalul loc de recrutare pentru reţelele islamiste teroriste. Şi în plus există imami precum Pierre Vogel, predicatorul de la moscheea din Hamburg - unde au fost plănuite atentatele de la 11 septembrie - care propovăduiesc un Islam radical şi respingerea valorilor societăţii germane.

„Oamenii pregătiţi pentru atacuri sinucigaşe şi pentru martiriul jihadist sunt în general tineri cu vârste de 18-20 ani, care au căzut pradă unor oameni care fac în numele Islamului o propagandă anti-islamică”, crede Khadem, reprezentantul comunităţii iraniene.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne al Land-ului Brandenburg, în Germania s-a format în ultimii ani un spectru islamic extremist care nu mai recrutează doar din rândul străinilor şi imigranţilor. Nemţi foarte tineri care duc aparent o viaţă normală sunt recrutaţi de militanţi jihadişti şi renunţă la totul, familie, carieră şi chiar viaţă, după ce se convertesc la Islam şi la Jihad, pentru a se alătura talibanilor în lupta lor de la graniţa afgano-pakistaneză.

Totuşi problema imamilor radicali dă în continuare de furcă autorităţilor germane. Plătiţi de Turcia pentru a ghida spiritual diaspora turcească de trei milioane de oameni din Germania, imamii turci se bucură de o mare influenţă pe care o folosesc pentru a împiedica o integrare completă a turco-germanilor în societate, scrie profesorul de studii islamice Rauf Ceylan în noua sa carte „Predicatorii Islamului”. Imamii sunt mai ales funcţionari ai statului turc, care sunt repartizaţi de cea mai puternică organizaţie islamică din Germania, DITIB (Uniunea Turco-islamică pentru afaceri religioase) în toată ţara.

Cunoscută ca "braţul lung al Ankarei", organizaţia a fost fondată de autorităţile turce în anii 1980 pentru a evita o emancipare culturală şi religioasă a diasporei turceşti. Mulţi consideră că aceşti conservatori, sunt predispuşi către autoritarism şi devotaţi ţării lor, ba mai mult sunt folosiţi în scopuri politice, scrie Foreign Policy.

Autorităţile germane au înţeles deja că pentru a evita o radicalizare a musulmanilor germani şi pentru a diminua influenţa politico-religioasă a imamilor turci asupra turco-germanilor este nevoie de crearea de departamente de teologie islamică în cadrul universităţilor germane, care să „formeze imami germani moderaţi şi profesori de teologie islamică”.