Energy Holding, în vizorul procurorilor, pentru evaziune fiscală şi delapidare (surse)

Compania Energy Holding, cunoscută opiniei publice pentru conexiunile sale din trecut cu Hidroelectrica, a fost pusă sub urmărire penală, ca persoană juridică, pentru evaziune fiscală şi delapidare, au precizat surse judiciare pentru Agerpres.

Potrivit surselor, compania este acuzată că ar fi achiziţionat terenuri supraevaluate de la o persoană fizică şi de la afaceristul Said Baaklini. Dosarul, cu un prejudiciu de peste şase milioane de euro, ar fi fost disjuns dintr-un alt dosar al omului de afaceri instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, cazul fiind cercetat în acest moment de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (PCAB).

La începutul lunii august, poliţişti de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din Sectorul 1 au efectuat percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, în urma acestora ridicând documente financiar contabile şi înscrisuri de la sediul unor firme, printre care şi compania Energy Holding.

Din cercetările efectuate până la momentul respectiv de PCAB, a rezultat că, în cursul anului 2009, între două societăţi comerciale au fost încheiate contracte de consultanţă şi vânzare-cumpărare, având ca obiect terenuri la preţuri mult supraevaluate, ceea ce a rezultat în prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 500.000 de euro, prin neplata impozitului pe profit şi a taxei pe valoare adăugată.

Energy Holding este cunoscută opiniei publice ca firma lui Bogdan Buzăianu, "băiatul deştept" care a făcut bani grei din contractele cu Hidroelectrica. Bogdan Buzăianu a câştigat miliarde de dolari de pe urma Hidroelectrica. Practic, Buzăianu a cumpărat energie ieftină de la stat, care prin firmele lui a fost revândută unor fabrici de stat la preţuri chiar şi de 10 ori mai mari.

În 2001, a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, de aproape 1 miliard de dolari, pe vremea când ministrul Economiei era naşul său, Doru Ioan Popescu, relatează digi24.ro. Potrivit DIICOT, contractul respectiv reprezenta mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme şi ar fi fost încheiat ilegal.