Editorialist rus: "Denazificarea Ucrainei va însemna inevitabil de-ucrainizarea, de-europenizarea şi crearea Noii Rusii"

Despre denazificarea Ucrainei, în presa rusă se vorbea încă de anul trecut, cel puţin asta rezultă din editorialul lui Timofei Sergheiţev - strateg politic rus, scriitor, filozof, care scrie: „În aprilie anul trecut, am scris despre inevitabilitatea denazificării Ucrainei”.

„Ucraina nazistă şi plină de banderoviţi (membri ai Organizaţiei Naţionaliştilor ucraineni, care în perioada 1940-1959 a fost condusă de Stepan Bandera, n.r.) este inamicul Rusiei şi instrumentul Occidentului pentru distrugerea Rusiei, deci nu avem nevoie de ea. Astăzi, problema denazificării s-a mutat într-un plan practic.

Denazificarea este necesară atunci când o parte semnificativă a poporului - cel mai probabil majoritatea - a fost stăpânită şi atrasă de regimul nazist în politica sa. Adică atunci când ipoteza 'oamenii sunt buni – guvernul e rău' nu funcţionează”, scrie Sergheiţev în editorialul publicat pe RIA Novosti.

Potrivit acestuia, Ucraina s-ar afla în aceste momente chiar într-o astfel de situaţie.

"Faptul că alegătorul ucrainean a votat pentru 'pacea lui Poroşenko' şi 'pacea lui Zelenski' nu ar trebui să inducă în eroare - ucrainenii au ales calea cea mai scurtă către pace prin Blitzkrieg, la care au făcut referire ultimii doi preşedinţi ucraineni atunci când au fost aleşi.

O astfel de metodă de 'domolire' a antifasciştilor din interior – prin teroare totală – a fost folosită în Odesa, Harkiv, Dnepropetrovsk, Mariupol şi alte oraşe ruseşti. Acest lucru l-a aranjat în totalitate cetăţeanul ucrainean", consideră scriitorul rus.

În opinia acestuia, denazificarea este un ansamblu de măsuri în raport cu populaţia nazificată, care din punct de vedere tehnic nu poate fi supusă pedepsei directe în calitate de criminali de război.

Naziştii care au luat arma în mână ar trebui distruşi la maximum pe câmpul de luptă, a notat acesta, adăugând că nu ar trebui să existe diferenţe semnificative între Forţele Armate ale Ucrainei şi aşa-numitele batalioane naţionale, precum şi apărătorii care s-au alăturat acestor două tipuri de formaţiuni militare.

Acesta a mai notat că toţi ar fi implicaţi în mod egal în cruzimea extremă împotriva populaţiei civile şi în genocidul poporului rus. Timofei Sergeiţev a mai menţionat că toţi cei care susţin guvernarea nazistă ar trebui pedepsiţi, lucru posibil de executat doar suportând greutăţile inevitabile ale unui război împotriva sistemului nazist, purtat cât mai atent şi prudent în raport cu civilii.

"Denazificarea ulterioară a populaţiei constă în reeducare, care se realizează prin reprimarea (suprimarea) ideologică a atitudinilor naziste şi cenzură strictă, nu doar în sfera politică, ci neapărat şi în sfera culturii şi educaţiei. Anume prin cultură şi educaţie s-a pregătit şi realizat o nazificare profundă a populaţiei, urmată de promisiunea unor profituri obţinute după victoria regimului nazist asupra Rusiei, propaganda nazistă, violenţa internă şi teroarea, precum şi a celor opt ani de război cu oamenii din Donbass care s-au răzvrătit împotriva nazismului ucrainean", mai scrie acesta în editorialul său.

"Recunoaşterea de către Rusia a necesităţii denazificării Ucrainei înseamnă recunoaşterea imposibilităţii scenariului Ucrainei în ansamblul său pentru Crimeea. Acest scenariu a fost imposibil în 2014 şi în rebelul Donbas", a adăugat Sergheiţev.

Acesta mai consideră că termenii denazificării trebuie să cuprindă o generaţie care urmează să se nască, să crească şi să ajungă la maturitate în condiţiile denazificării.

„Nazificarea Ucrainei a continuat mai bine de 30 de ani, începând, cel puţin în 1989, când naţionalismul ucrainean a primit forme legale şi legitime de exprimare politică şi a condus mişcarea pentru 'independenţă' către nazism", a afirmat scriitorul.

Precizăm că mai bine de 30 de ani au trecut de la destrămarea Uniunii Sovietice, din aceasta făcând parte Ucraina şi alte 13 state: Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan Uzbekistan.

Acesta a mai sugerat că numele „Ucraina” nu va putea fi păstrat ca titlu al unui stat complet denazificat într-un teritoriu eliberat de regimul nazist, punctând că nu ar trebui permise niciun fel de "planuri Marshall" pentru acest teritoriu.

"Denazificarea va însemna inevitabil de-ucrainizarea - respingerea inflaţiei artificiale pe scară largă a componentei etnice de autoidentificare a populaţiei din teritoriile Micii Rusii istorice şi Noii Rusii, începută de autorităţile sovietice.

Ucrainismul este o construcţie artificială anti-rusă care nu are propriul conţinut civilizaţional, un element subordonat al unei civilizaţii străine. Debanderizarea în sine nu va fi suficientă pentru denazificare - elementul Bandera este doar o deghizare pentru proiectul european al Ucrainei naziste, prin urmare denazificarea Ucrainei înseamnă inevitabil şi de-europenizarea", a menţionat editorialistul.

În concluzie, acesta a ţinut să enumere etapele iniţiale pe care le consideră necesare pentru denazificarea Ucrainei:

- eliminarea formaţiunilor armate naziste inclusiv a infrastructurii militare;

- formarea de organe de autoguvernare populară şi poliţie a teritoriilor eliberate, protejând populaţia de teroarea grupărilor naziste subterane;

- instalarea spaţiului informaţional rusesc;

- retragerea materialelor educaţionale şi interzicerea programelor educaţionale care conţin linii directoare ideologice naziste;

- acţiuni de investigaţie în masă pentru a stabili responsabilitatea personală pentru crimele de război, crimele împotriva umanităţii, răspândirea ideologiei naziste şi sprijinul pentru regimul nazist;

- lustraţia, publicarea numelor complicilor regimului nazist, implicarea acestora în muncă forţată pentru refacerea infrastructurii distruse ca pedeapsă pentru activităţile naziste, cu excepţia celor care vor fi supuşi pedepsei cu moartea sau închişi;

- adoptarea la nivel local, sub supravegherea Rusiei, a actelor normative primare de denazificare, interzicerea tuturor formelor de renaştere a ideologiei naziste;

- înfiinţarea de memoriale, semne comemorative, monumente pentru victimele nazismului ucrainean, perpetuarea memoriei eroilor luptei împotriva acestuia;

- includerea unui complex de norme antifasciste şi de denazificare în constituţiile noilor republici populare;

- crearea organelor permanente de denazificare pe o perioadă de 25 de ani.