Ecologiştii din Suceava cer intervenţia DNA în cazul gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş

Asociaţia Eco Bucovina, Ziarul de Mediu şi oamenii care locuiesc în Valea Putnei, Mestecăniş şi împrejurimi îşi continuă demersurile pentru a stopa construirea uriaşei gropi de gunoi aflate în curs de amenajare în Pasul Mestecăniş, relatează monitorulsv.ro

Potrivit sursei citate, ecologiştii susţin că investiţia s-a realizat cu încălcarea mai multor reguli, motiv pentru care solicită intervenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

„Solicităm DNA să se autosesizeze pentru modul în care au fost acordate toate avizele de construire, în special cele de mediu şi sănătate, şi să verifice dacă amplasarea pământului rezultat în urma construcţiei gropii de gunoi respectă toate legile”, se menţionează într-o postare pe internet a celor de la Eco Bucovina, citată de monitorulsv.ro.

Între timp, la Mestecăniş, pe gardurile care împrejmuiesc viitoarea groapă de gunoi au fost amplasate bannere cu mesaje precum "Bucovina e a noastră, luaţi-vă gunoiul acasă” şi "DNA, asta e ancheta ta.”

În paralel, a început strângerea de semnături, pentru oprirea proiectului, atât online cât şi la faţa locului. Campania de strângere de semnături a fost promovată prin distribuirea de flyere atât în zona Mestecăniş, cât şi în oraşul Câmpulung Moldovenesc.

Solicitarea ecologiştilor a fost făcută în contextul în care autorităţile române au transmis Comisiei Europene că au fost îndeplinite toate cerinţele legale şi că "nu au fost exprimate critici din partea populaţiei la momentul consultării", arată şi gândul.info.

Contactată telefonic de gândul, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu a declarat însă că are temeri că nu s-a respectat legislaţia tocmai în privinţa consultării populaţiei. Acelaşi lucru îl afirmă şi locuitori din satele Valea Putnei şi Mestecăniş care se împotrivesc proiectului gropii de gunoi ecologice de lângă drumul european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc şi este tranzitat de mulţi turişti.

Mai mult, în urmă cu trei zile, Creţu şi-a exprimat, într-o scrisoare adresată ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, îngrijorarea faţă de posibila distrugere a peisajului alpin prin construirea depozitului de deşeuri, şi cere ministrului să dispună verificări.

La rândul lor, reprezentanţii pe mediu din cadrul Comisiei Europene au precizat, la solicitarea publicaţiei Gândul, că autorităţile naţionale, inclusiv cele judecătoreşti, au responsabilitatea de a recurge la măsuri legale în situaţia în care proiectul nu va respecta standardele europene privind depozitarea deşeurilor sau în ceea ce priveşte standardele de construcţie sau de funcţionare.

Comisia Europeană nu are competenţa de a efectua inspecţii la faţa locului în statele membre, în scopul de a investiga respectarea Directivelor UE însă poate deschide o procedură de infrigement privind încălcarea dreptului comunitar în cazul în care se dovedeşte o încălcare a legislaţiei UE şi în cazul în care autorităţile naţionale nu iau măsurile necesare pentru a asigura conformitatea, a declarat pentru sursa citată Iris Petsa, ofiţerul de presă pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, din cadrul Comisiei Juncker.

Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru alegerea locaţiei gropii aparţine total autorităţilor române şi nu Comsiei Europene

Nu în ultimul rând, merită menţionat că egologiştii din Suceava anunţă şi un protest în data de 5 iunie, de Ziua Internaţională a Mediului, începând cu ora 17:00, împotriva amplasării gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş, dar şi împotriva defrişărilor ilegale.

Protestul va începe şi se va încheia în faţa Prefecturii Suceava şi va fi urmat de un marş prin faţa următoarelor instituţii: Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia Silvică Suceava, Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Suceava (fostul ITRSV) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.

Pe lângă acţiunile de protest, oamenii din zonă au hotărât să lupte şi în instanţă pentru a opri proiectul de pe Mestecăniş. Lider de opinie este Aristide Maxim, apicultorul care crede că acest obiectiv trebuie realizat, dar nu într-o zonă turistică şi nici deasupra unui sat.

Din aceste considerente, Maxim a deschis un nou proces la Tribunalul Suceava, în care reclamă că nu s-a respectat distanţa minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuinţă.

"Până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcţiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislaţiei. Proiectul s-a făcut din birou, fără ca cineva să vină la faţa locului şi să studieze situaţia, darămite să mai discute şi cu noi, oamenii din zonă direct afectaţi de proiect”, a declarat Aristide Maxim.

Un alt proces deschis de sătenii din Mestecăniş şi Valea Putnei a fost pierdut acum câteva săptămâni, după ce Curtea de Apel Bacău a stabilit că este legală Hotărârea Consiliului Local Pojorâta, prin care s-au atribuit cele 9 hectare de teren către Consiliul Judeţean Suceava în vederea realizării gropii de gunoi de pe Mestecăniş.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.