După trei ani de austeritate, România este în continuare obligată să aplice reforme

La capătul a două săptămâni de manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate, poporul român a fost în cele din urmă auzit, scrie cotidanul Le Monde. Justificându-şi gestul prin voinţa de a 'detensiona situaţia politică şi socială din ţară', premierul Emil Boc a anunţat luni, 6 februarie, demisia guvernului său de centru-dreapta alcătuit în 2009. Cerută de manifestanţi de mai multe săptămâni, plecarea sa era dorită chiar şi în interiorul Partidului Democrat-Liberal, aflat la putere. În ce priveşte opoziţia, reunită în cadrul Uniunii Social-Liberale, ea a demarat săptămâna trecută o grevă parlamentară, afirmând că nu se va întoarce în hemiciclu până când coaliţia guvernamentală nu va accepta organizarea alegerilor legislative anticipate, scrie publicaţia franceză.

Pentru că a fost în linia întâi, atunci când preşedintele Traian Băsescu s-a făcut mai discret, Boc a plătit preţul reformelor în care s-a angajat. El este, deci, obligat să motiveze cura de austeritate introdusă în 2009. În acel an, România, lovită din plin de criza economică, a împrumutat 20 de miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Uniunea Europeană (UE). În martie 2011, un al doilea acord, menit să prevină o agravare a crizei, a fost semnat pentru o linie de credit în valoare de cinci miliarde de euro, informează Le Monde.

În schimb, statul român s-a angajat să aplice un sever program de economii, în special prin reducerea cu 25% a salariilor personalului bugetar, îngheţarea pensiilor şi majorarea TVA de la 19 la 24%. Reprezentanţii FMI, susţinuţi de cei ai Uniunii Europene, au mai cerut liberalizarea treptată a pieţii energiei şi gazelor, notează ziarul francez.

Afectată de aceste măsuri, populaţia - în frunte cu clasa mijlocie şi păturile populare - au denunţat inegalităţile şi au afirmat că, într-o ţară în care salariul mediu nu depăşeşte 350 de euro pe lună, clasa avută poate fi obligată să plătească statului mai mult.

Duminică, FMI şi UE au aprobat, totuşi, reformele introduse de guvernul Boc în ultimele luni, în pofida revizuirii în scădere a previziunilor de creştere economică pe 2012, între 1,5% şi 2%, ţinând cont de criza cu care se confruntă zona euro, aminteşte Le Monde. Potrivit reprezentanţilor celor doi creditori internaţionali, măsurile de austeritate adoptate de Bucureşti încep 'să dea roade'. 'România este în prezent mai bine pregătită decât alte ţări din UE pentru a face faţă crizei financiare', aprecia încrezător, duminică, un reprezentant al FMI.

Mai bine pregătită decât alţii, cum ar fi Portugalia sau Grecia, dar încă nu destul de puternică pentru a rezista la 'o încetinire a creşterii economice', sunt de părere FMI şi UE pentru care 'este esenţial să se menţină direcţia reformelor'. Mai este vizat sistemul sanitar pentru care se află în studiu o posibilă privatizare parţială a serviciilor medicale.

Destinate să reducă deficitul bugetar, aceste reforme sunt pe cale să bulverseze economia românească, susţinută îndeosebi de cererea internă. 'În 2007 şi 2008, creşterea economică a României atingea anual circa 8% din PIB, din care jumătate provenea din consumul casnic. Dar această creştere era nesustenabilă. Consumatorii casnici beneficiau de majorarea salariilor care le permitea să obţină foarte uşor credite', explică Sandrine Levasseur, economist la Observatorul francez pentru conjuncturi economice, citată de Le Monde.

'În prezent, aceşti factori de creştere au dispărut. Băncile împrumută mai puţin odată cu declanşarea crizei, iar salariile sunt în scădere în sectorul bugetar, stagnează sau cresc încet în privat', adaugă ea.

Temperarea creditelor a contribuit la explozia bulei imobiliare. 'După prăbuşirea comunismului, a fost un fel de euforie a creditelor în ţările din Est care s-a accentuat după intrarea lor în Uniunea Europeană. La izbucnirea crizei, a urmat schema clasică, şi anume moderarea creditelor a pus capăt cumpărării de locuinţe, provocând explozia bulei', este de părere Sandrine Levasseur.

În opinia sa, 'România va ieşi destul de greu din situaţia actuală, deoarece politica de austeritate nu face decât să se adâncească sărăcia. În absenţa cererii interne, singura speranţă a României constă în relansarea economică a zonei euro. Ţara va putea să-şi reia atunci exporturile de care este foarte dependentă'.

'Dar acestei ţări îi lipseşte un sector dominant, cum ar fi tehnologia de vârf în Cehia sau sectorul auto în Slovacia', nuanţează ea. Exporturile româneşti sunt foarte diversificate - aparate electrice şi electrocasnice, automobile cu preţuri scăzute, textile -, care însă generează o valoare adăugată redusă, încheie Le Monde.